Watch videos with subtitles in your language, upload your videos, create your own subtitles! Click here to learn more on "how to Dotsub"

Eckhart Tolle&Oprah Webcast Event.Cap.I.Dezvoltarea.constientei.umane.03.04.2008

0 (0 Likes / 0 Dislikes)
�i v� vom vedea pe c��iva dintre voi prin intermediul serviciului Skype. Sunt sigur� c� deja a�i observat c� pute�i tasta �ntrebarea �n partea dreapt� a ecranului �i s� ne-o trimite�i instantaneu. lar echipa noastr� e pregatit� s� recep�ioneze apelurile �i e-mail-urile voastre. - Mul�umesc! M� bucur c� sunt aici! - C�t e de emo�ionant! - Da! Este foarte bine! Ok, s� �ncepem cursul. Modalitatea �n care vom lucra este urm�toarea: vom discuta �i oric�nd consider�m c� e potrivit, vom prelua apelurile voastre. �nainte de toate a� vrea sa discut despre cum a venit aceast� carte la tine. Cartea mi-a fost prezentat� cu cateva luni �n urm�, pe c�nd �i luam un interviu lui Eckhart Tolle la XM Radio. Am o emisiune la XM Radio. Nu mult� lume o cunoa�te, se nume�te ,,Serialul sufletului". La acea emisiune vorbesc cu oricine doresc �i aleg s� vorbesc cu oameni care reprezint� acest fel de g�ndire, acest tip de spiritualitate. Vorbim despre suflet. Deci �i luam interviu lui Eckhart Tolle cu c�teva luni �n urm� despre cartea ,,Puterea prezentului", pentru c� asta era tot ce �tiam despre Eckhart Tolle, "Puterea prezentului". Te numesc ,,P�rintele prezentului"- ,,Puterea prezentului", o carte care mi-a schimbat via�a. Mi-a fost dat� cu mul�i ani �n urm�, aproximativ acum 8 ani, de Meg Ryan care era invitat� la show-ul meu. �i produc�toarea, Corny, a venit �i mi-a zis �n timp ce m� preg�team, mi-a spus c� a scris o nou� carte intitulat� ,,Un nou P�m�nt". Am avut timp doar s� r�sfoiesc ,,Un nou Pamant", nu am reu�it s� �i acord aten�ia cuvenit�, pentru c� eram preocupat� s� citesc ,,Puterea prezentului" �i s� vorbesc cu tine despre ea. Dup� interviul nostru, am �nceput s� citesc aceast� carte �i a fost absolut... Am sim�it schimbarea de care vorbe�ti �n carte la pagina 7 c�nd spui c� aceast� carte fie nu va avea nicio �nsemnatate, fie vei sim�i deja schimbarea. Eu am �nceput s� o simt. �i unul din lucrurile pe care le-am observat, pe masur� ce am parcurs diferite capitole, av�nd momente de "a-ha!","a-ha!","a-ha!" - unul dup� altul, a fost c�t de clar este acest mesaj, c�t de clar a fost transmis acest mesaj prin tine. Chiar dac� nu te-am cunoscut niciodat� �n persoan�, chiar �i la radio, nu eram �n acela�i studio. Cum de s-a �ntamplat asta? Cum a venit aceast� carte prin tine, la tine? - Ei bine, cartea a luat na�tere din spa�iul lini�tii, de aici vine de altfel orice impuls creator. Deci este necesar s� intri �n comuniune cu lini�tea interioar�, unde nu exist� zgomot mental, iar din acea lini�te, la timpul potrivit, se na�te c�teodat� c�te un impuls. Ceva anume, un sentiment, o senza�ie puternic� a ceva ce vrea s� ia na�tere �n aceast� lume. Am avut aceea�i senza�ie intens� �nainte de a scrie ,,Puterea prezentului". Scrierea car�ii s-a �nt�mplat �n urm� cu 13 ani. A trebuit sa p�r�sesc Anglia. �nc� locuiam �n Anglia, �i �ntr-o diminea�� am avut un impuls puternic ce imi spunea c� trebuie s� m� mut pe coasta de vest a Americii de Nord, f�r� s� �tiu de ce. - A fost doar o senza�ie pe care o aveai. - Da, o convingere puternic�. Nu s -a �ntamplat printr-un proces de luarea a unei decizii, pur �i simplu am realizat: Trebuie s� m� mut acolo. Nu �tiu de ce, dar trebuie sa plec. A fost o convingere total�, f�r� niciun dubiu. A�adar m-am mutat la Vancouver, dup� care am luat un autobuz c�tre California, unde cuno�team doar unul sau doi oameni, �i mi-am spus: ,,De ce sunt aici?" Dupa 3 s�pt�m�ni, cineva m-a pus �ntr-o camer� l�ng� San Francisco, �i deodat� a ap�rut asta. Am cump�rat un caiet �i subit m-a str�b�tut un curent puternic �i am scris ,,Ce este iluminarea?", �nceputul c�r�ii ,,Puterea prezentului". �n momentul �n care am scris asta, am �tiut c� aceast� carte vrea s� se nasc�. Deci mai degrab� dec�t s� scriu EU o carte, a ap�rut O CARTE ce voia sa fie scris�. - Este cazul lui Michelangelo care spunea c� �ngerii sunt �n marmur�, el doar taie marmura. - Da, voi reveni la asta imediat. Eu g�sesc c� a�a se �ntampl� cu majoritatea oamenilor, asta e modalitatea de a ne apropia de scopul vie�ii, de a privi c�tre un scop mai �nalt. Ce dore�te scopul cel mai m�re� de la mine? Ce vrea via�a sau Dumnezeu de la mine? Mai degrab� dec�t s� intrebi: ce vreau EU de la via��? Acesta este punctul de �nceput. �tiu c� uneori apare �ntrebarea: ei bine, ce i�i dore�ti? Este bine s� pui aceast� �ntrebare, dar o �ntrebare mult mai puternic� este: ce vrea via�a de la mine? Cum m� �ncadrez, ce este totalitatea? Care este locul meu �n �ntreg? A�a am �nceput, �tiind c� asta este ceea ce via�a vrea de la mine. Cartea a vrut s� se nasc� �i acela�i lucru s- a �nt�mplat mai t�rziu cu ,,Un nou P�m�nt" din nou, o senza�ie similar� de "oh, iat� o nou� carte care vrea s� apar�". Nu �tiam de ce, av�nd �n vedere ca to�i �mi spuneau: ,,Ai spus totul �n PUTEREA PREZENTULUI, de ce s� mai scrii o alt� carte"? Iar eu, la nivel intelectual, nu a� fi putut r�spunde cum de scriu o alt� carte. �i iat� c� s-a �ntamplat. - �i s -a �ntamplat. Ai intrebat via�a, energia universal�? Nu �tiu. Cum anume denume�ti asta? Ce cuv�nt folose�ti? Eu o numesc ,,Dumnezeu". Ce cuv�nt folose�ti tu pentru asta? - Con�tiin��... - Ai �ntrebat Con�tiin�a, ai spus: "Ce vrei de la mine?" - Da. A fost o vreme, pentru c��iva ani, locuiam �n Anglia �i �ineam ni�te lec�ii spirituale, la o scar� foarte mic�, c�teodat� mici seminarii, �.a.m.d. - Am citit �n ziar azi, �n USA Today unde ai spus c� ai �nceput cu 10 sau 12 persoane, �n casele oamenilor. - Da, o vreme am predat �n sufrageriile oamenilor, invitat de un grup de prieteni, iar acesta a fost inceputul �nv���turii spirituale non-formale. �i i-am spus celui ce �mi lua interviu c� acum situa�ia revine precum un cerc, deoarece acum sunt iar�i �n sufrageriile oamenilor, doar c� sunt mai mul�i oameni. - Doar c� sunt mai mul�i. Cred c� sunt mai mult de 10, 12 persoane cu noi �n acest� sear�. Deci, �n legatur� cu cartea, st�teai, iar pasajele veneau la tine? Te trezeai �n mod con�tient la o anumit� or� �i ��i spuneai: ,,O s� scriu ast�zi"? Sau �tiai dinainte ce urma s� scrii, dinainte de a �ncepe? - Nu, nu �tiam �n prealiabil, dar �n fiecare zi era un spa�iu dedicat scrisului. �n fiecare diminea��, p�n� �n jur de 2 dup� amiaza, exista acest spa�iu dedicat scrisului. Acela era spa�iul pus deoparte pentru scris. �i erau zile c�nd fluxul era foarte puternic, �nc�t abia dac� ap�reau c�teva r�nduri, sau niciunul. Totu�i, eu onoram �ntotdeauna acel spa�iu al preg�tirii pentru ca scrierea s� se �nt�mple. Nu vreau s� spun c� scrisul s-a �ntamplat automat. Mintea mea a fost �i ea implicat�. Nu a fost tipul de carte "canal". A fost inspirat�, dar nu scris� �n totalitate prin inspira�ie, astfel �nc�t procesele mentale au fost implicate. Dar procesul g�ndirii a fost inspirat de ceva mai profund. Nu te po�i baza doar pe procesul g�ndirii pentru a realiza ceva puternic �i original. - Ne-ai �mp�rt�it deja faptul c�, pentru a te trezi c�tre scopul vie�ii tale, unul dintre lucrurile cheie este s� nu �ncerc�m s� �i spunem vie�ii care este scopul nostru, s� nu �ncerc�m, eu �tiu... s� ne definim pe noi �n�ine. Pentru c� mul�i oameni spun de multe ori, �n cadrul seminariilor pe care le-am sus�inut prin �ar�, spun to�i: ,,Nu �tiu care este scopul meu". - Tu spui c� trebuie s� �ntreb�m via�a ce scop are pentru noi. - Da. - Da. Iar r�spunsul s -ar putea s� nu vin� imediat. Un lucru foarte important �n a �ntreba via�a �n a�a fel �nc�t s� fii gata s� prime�ti un raspuns, este s� practici modalitatea de a invita momente de lini�te �n via�a ta, astfel �nc�t s� nu fii �n mod continuu absorbit de zgomotul mental ne�ncetat, pe care �l numim G�NDIRE. O mare parte din ea fiind inutil� �i repetitiv�. Este vital s� g�se�ti acest spa�iu al lini�tii dac� vrei s� ajungi �n locul unde poten�ial se g�sesc r�spunsurile. Pentru destul de mul�i ani, c�nd tr�iam �n Anglia �i practicam �nv���turi spirituale la o scar� mic�, c�teaodat� �mi spuneam c� a� putea face mult mai mult. ,,A� putea face mult mai mult", �i spuneam vie�ii, ,,Sunt preg�tit". dar via�a a tot a�teptat �i a�teptat, iar raspunsul nu a venit pentru c��iva ani, p�n� �n acea diminea�� c�nd a spus: ,,Mut�- te". - Pleac�. Mut�-te. Mut�-te la Vancouver. - Da, �i de ce trebuia s� m� mut acolo ca s� scriu? Nu mi-am dat seama c� acele locuri, Vancouver-Canada �i California-SUA, unde s-a scris ,,Puterea prezentului". M� mutam dintr-o parte �n alta. Nu aveam o cas� a mea. Locuiam cu prieteni, mut�ndu-m� dintr-un loc �n altul. �i doar un an mai t�rziu mi-am dat seama c� a trebuit s� m� mut datorit� c�mpului energetic de pe coasta de vest, - de asta am avut nevoie pentru ca s� se nasc� aceast� carte. c�mpul energetic din Anglia, de�i iubesc Anglia, �i am o leg�tur� interioar� ad�nc� cu Anglia, energia pe care o sim�eam acolo nu era potrivit�, �i cazul meu, pentru ca aceast� carte s� apar�. �i am realizat asta �n momentul c�nd a trebuit s� m� intorc �n Anglia �i pe atunci am locuit intr-un ad�post, pentru c� nu mai aveam o cas� a mea, �i am �ncercat s� continuu s� scriu, dar nu am putut face prea mult acolo deoarece rev�rsarea s-a oprit. Am putut face doar s� editez �i s� corectez, lucruri care erau de asemeni necesare. Dar numai c�nd m-am �ntors pe coasta de vest, �mi expirase viza �i de asta a trebuit s� merg �n Anglia, c�nd m-am �ntors, r�ndurile au �nceput s� curg� din nou. �i mi-am spus: ,,Ah, acum �tiu de ce a trebuit s� m� mut" A�adar, e deseori necesar s� ai �ncredere �n via�� c�nd apare un impuls puternic. Dar s - ar putea s� trebuiasc� sa mai a�tep�i. Nu �nseamn� c� trebuie neaparat s� ��i ascul�i fiecare impuls, imediat. Deoarece impulsuri pot aparea �i din niveluri mai superficiale din fiin�a ta, �i... - Dar ai fost destul de �n�elept s� faci diferen�a; ai avut discern�m�nt. - Da. - Da, s� faci diferen�a. - Ei bine, e foarte interesant pentru c� tu, �n debutul c�r�ii ,,Un nou P�m�nt" �ncepi prin a vorbi despre o floare. �i am auzit multi oameni care, pentru c� eu r�sfoiesc mesajele primite �n fiecare zi... �mi plac foarte mult mesajele voastre! �i mul�i oameni spun c� privesc florile �n mod diferit acum. Pot s� spun cu siguran�� c� eu deja o fac. �i unul din lucrurile pe care le-ai spus �i m-a frapat c�nd ai spus c� florile sunt reprezentante ale t�r�mului spiritual, iar atunci c�nd e�ti lini�tit, c�nd ��i acorzi un moment de a fi lini�tit e�ti cu o floare sau un cristal, sau o pas�re sau orice altceva din natur�. Dar ai folosit �n mod specific o floare pentru c�... - Pentru c� floarea este... Natura �n sine este un loc minunat pentru a accesa lini�tea interioar�, dac� po�i fi acolo total prezent. Dar o floare este �i mai mult... - Le nume�ti ,,mesagerii unui alt t�r�m". - Da, ca ni�te mesageri. O floare este cu mult mai fragil� dec�t planta. Este mult mai trec�toare. Eteric�, acesta cred c� este cuv�ntul: mai eteric�. Deci are o densitate mai mic� dec�t multe alte lucruri. �i din cauza lipsei de densitate, este aproape ca �i cum un spirit ar putea curge prin ea mai liber. Contempl�nd o floare f�r� prea mult� interferen�� din partea min�ii g�nditoare, adic� chiar s� te ui�i. Asta e ceea ce spunea Isus, apropos. Adic� �n biserci ve�i auzi, �l ve�i auzi pe la crinii de pe c�mp". El a spus: "UITA�I- V�". - A spus ,,privi�i", trebuie �ntr-adev�r ,,s� privi�i", pentru c� este ceva ce ele �ntruchipeaz�, pe care �l ave�i �i voi. - Ei bine, ce e foarte interesant pentru mine din toate astea este c�, atunci c�nd am citit asta prima dat� m-am g�ndit c� e un pasaj frumos. �i c�nd am citit a doua oar�, m-am trezit un pic mai mult �i am �nceput s� m� uit la natur� diferit. �tii, eu locuiesc �ntr-un spa�iu �nc�nt�tor, unde sunt �nconjurat� de flori, nu �n Chicago, ci �n California, �i am apreciat �ntotdeauna gr�dina. Nu-i a�a c� sunt frumoase, cu toate acele culori, trandafirii, �i restul? �i apoi am decis s� m� plimb prin gradin� f�r� s� o numesc �ntr-un fel. Ce-ar fi dac� a� fi ca un copil? Ce-ar fi dac� a� fi un copil, care �nva�� ce este o floare pentru prima dat�? Ce-ar fi dac� m-a� plimba pe sub stejarii pe care �i iubesc at�t de mult, f�r� s� �tiu �ns� c� sunt stejari? Nu a� �ti cum s� �i numesc. �i am �mp�rt�it acest moment �n una din emisiunile noastre. C� pentru prima dat�, �i mie mi-au pl�cut copacii toata via�a, �i sentimentul de putere �i lini�te pe care �l reprezint�. �ns� prin faptul c� nu am numit aceste lucruri �n natur�, am sim�it o prezen�� magic�. Am sim�it un fel de m�re�ie, putere, for�� �i o conectare pe care n-o mai sim�isem �nainte. Pentru c� nu-i d�dusem un nume. - Da, aceasta-i cheia. - Da. Nu i-am dat un nume sau nu m-am referit la tot ce a �nsemnat un copac �n via�a mea. - Nu-i a�a? - A�a-i. At�t de prezent �n pecep�ie. Aceast� tem� ruleaz�, probabil este tema principl� ce ruleaz� �n �ntreaga carte, este acel stadiu �n care numirea compulsiv� a lucrurilor... - Ai �nceput cu natura pentru c� este mai u�or de renun�at la denumiri. Vom vorbi pu�in mai t�rziu despre asta� - Da. �ncetarea etichet�rii oamenilor �i situa�iilor. - Da, ceea ce -i mult mai dificil, pentru c� oamenii invit� etichetele datorit� ra�iunii din noi to�i. Ei te eticheteaz�, tu �i etichetezi. �ns� cu natura, acesta este punctul de plecare �n g�sirea unei alte rela�ion�ri cu ea. Nu �nseamn� c� trebuie s� ui�i ceea ce ai �nv��at despre copaci sau flori. C�nd este necesar, po�i accesa aceste cuno�tin�e pentru a le utiliza. Dar nu pentru a �n�elege total prin ceea ce ai �nv��at prin etichetele mentale, interpretarea mental�, ci pentru a fi capabil s� observi. Am putea-o numi ,,observarea florii". Observarea pe fondul lini�tii. Care de fapt este con�tien�a. - Trebuie s�-�i spun c�-i o minune pentru to�i aceea dintre voi care a�i �ncercat �i �tiu c� unii dintre voi au f�cut-o, pentru c� ne-a�i spus-o �n e-mail-uri. C�nd �ncepi s� te plimbi prin parc sau prin propria curte, �i ai dreptate, e mai u�or cu natura dec�t cu oamenii, �i pretinzi c� nu �tii, permi��ndu-�i pur �i simplu s� exi�ti f�r� a eticheta lucrurile, e ca �i cum totul ar vibra, totul sc�nteiaz� �i... Totul este palpitant. - Totu-i palpitant. - O plimbare �n parc� �devine palpitant�, de�i e aceea�i c�rare pe care te-ai plimbat mereu. - Da, iar �nainte, c�nd erai captivat de propria minte, probabil c� nici n-ai observat. - At�t de mul�i oameni sunt captivi �n acest continuu zgomot mental, ce le distrage �ntreaga aten�ie! Fiecare g�nd le absoarbe fluxul g�ndirii, le absoarbe aten�ia, �i nu mai remarc� lumea din jur care este vie. Astfel c� treptat, pe m�sur� ce �mb�tr�nesc, lumea din jur le pare tot mai lipsit� de via��. �i asta li se �nt�mpl� �i lor, de asemeni. - De ce? Din ce cauz�? - Asta din cauz� c� r�m�n f�r� abstrac�ie mental�. Toate conceptele �i g�ndurile bazate pe abstract, nu sunt vii. - Deci nu po�i p�c�li informa�iile care sunt acolo s� fie primite �mprejurul t�u, pentru c� e�ti �n propria-�i minte. - Te afli �n propria minte. Nu e�ti prezent. E�ti pierdut �n g�nduri. Unii ar spune c� aceasta este condi�ia uman�, pierderea-n g�nduri. �i oamenii nu sunt prezen�i, din cauza celebrei, a�a numitei voci din minte. Despre asta ne-au �ntrebat unii. - �i vom mai vorbi mult despre vocea din minte. - Unii se �ntreab� ,,care voce din minte?" Aceasta! - Bine. Kelly din Alton, Illinois este cu noi prin Skype. Kelly? Bun�! - Mul�umesc c� m-a�i preluat. - Cu pl�cere. Unde e�ti? Acas�? KELLY (ILLINOIS): Sunt acas�. - Foarte bine! E cea mai tare chestie! Nu-i a�a? KELLY (ILLINOIS): E o nebunie. - Este o nebunie! A�a zic �i eu! E o nebunie s� ne afl�m aici, indiferent unde, �i s� comunic�m. Care este �ntrebarea ta? KELLY (ILLINOIS): �ntrebarea mea se refer� la religie �i spiritualitate. Am primit o educa�ie catolic�, m-am m�ritat cu un catolic �i la fel ne cre�tem copiii. Am citit c�r�i ca cele ale lui Tolle, ce-mi deschid ochii asupra unui alt mod de a g�ndi, a unei noi forme a spiritualit��ii care nu se potrive�te �ntotdeauna �nv���turilor cre�tine. �ntrebarea mea e pentru tine, Oprah. Cum ai �mp�cat aceste �nv���turi spirituale cu religia cre�tin�? - Le-am �mp�cat pentru c-am reu�it s�-mi deschid mintea asupra m�re�iei absolut de nedescris a celui pe care �l numim Dumnezeu. L-am scos din cutie, pentru c-am crescut �n s�nul Bisericii Baptiste, unde erau reguli �i credin�e �ndoctrinate sistematic. S-a-nt�mplat s� merg la biseric�, aveam peste 20 de ani, �i la biserica unde mergeam trebuia s-ajungi la 8:00 diminea�a, altfel nu prindeai loc, unde un preot carismatic �i to�i ceilal�i erau dedica�i predicii. Acest minunat preot predica despre c�t de mare e Dumnezeu, c�t de atot�tiutor �i omniprezent, c� El e totul, dup� care a spus c� Domnul este un Dumnezeu gelos. �i eram p�truns� de extazul clipei p�n� c�nd a spus ,,gelos". Asta m-a frapat. Cred c-aveam cam 27, 28 de ani. M� g�ndeam c� Dumnezeu e totul, e omniprezent, dar... e �i gelos? Gelos pe mine? Asta n-am resim�it-o �n suflet ca fiind corect, deoarece cred c� Dumnezeu �nseamn� iubire �i se afl� �n fiecare lucru. Astfel, c�utarea pentru ceva mai mult dec�t o doctrin�, �ncepu s� m� r�scoleasc�. Ador ce citeaz� Eckhart, este unul dintre citatele mele preferate din capitolul I, zice: ,,Omul �i-a creat Zeul dup� propria viziune: eternul, infinitul �i nedenumitul au fost reduse la un idol mental �n care trebuie s� crezi �i s�-L venerezi ca pe Dumnezeul meu sau nostru" Cred c� este foarte elocvent formulat de Eckhart Tolle �n primul capitol. Exact asta sim�eam, st�nd �n biseric� �n acea duminic� �i ascult�ndu-l pe preot. A fost un voiaj s-ajung �n locul de unde s� �n�eleg, a�a cum am spus �naintea emisiunii, c� ceea ce cred este c� Isus a venit s� ne arate con�tien�a Hristica. Isus a venit s� ne arate calea inimii, �i asta spunea Isus, s� ne arate con�tien�a suprem� despre care vorbim cu to�ii aici. Isus a venit s� ne spun� "Voi s�l�lui �n trup, �n corpul uman, �i-�i voi ar�ta cum e alc�tuit". Acestea sunt c�teva principii �i legi dup� care te po�i ghida �n via�� pentru a afla calea. C�nd am �nceput s� recunosc asta, c� Isus n-a venit �n religia mea, chiar ca �i cre�tin, nu cred c� Isus a venit ca s� �nceap� cre�tinismul. �i asta mi-a fost de mare ajutor. Cum spuneam mai devreme, �nainte de emisiune, este o minunat� carte intitulat� ,,Descoper� puterea din l�untrul t�u" de Eric Butterworth, care m-a ajutat s� le �mpac pe cele dou�. V-ar putea prinde bine celor dintre voi care sunt cre�tini �i �ncearc� s� le echilibreze pe cele dou�. Ce p�rere ai? Pentru c� unul dintre lucrurile pe care Eckhart le spune la �nceputul c�r�ii sale, la pagina 6, este c� scopul principal al acestei c�r�i nu este acela de a ad�uga informa�ii sau dogme min�ii, sau �ncearc� s� te conving� de ceva, ci s� aduc� o schimbare �n con�tien��. Adic� s� ne trezim. Asta spune la pagina �ase. Unul dintre motivele pentru care �l apreciez at�t de mult este c� nu �ncearc� s� devin� urm�torul t�u guru. Nu-�i dore�te ca to�i cei ce sunte�i online cu noi ast� sear� �i milioanele care vor auzi acum despre aceast� carte, s�- l considera�i un nou guru, corect? - Da, corect. - Da. Cum ai r�spunde la asta? Este una dintre cele mai importante �ntreb�ri pe care le primim pe forum despre acela�i lucru la care �i Kelly din Alton se referea, despre spiritualitate �i religie. Nu e o �ncercare de a le spune cum s� cread�. Cum ai sf�tui oamenii s� �mpace toate acestea cu propriile convingeri religioase? - Religia poate fi o u�� deschis� spre spiritualitate sau o u�� �nchis�. Te �mpiedic� s� p�trunzi �n profunzime. De asta �mi place s� citesc Noul Testament �i de asemeni Vechiul Testament. Uneori g�sesc adev�rate comori �n ele. C�nd treceam prin aceast� transformare interioar� �i pentru prima dat�, accidental, am luat o copie a Noului Testament la mama acas�, am �nceput s� citesc �i imediat am recunoscut adev�rul profund care se afl� acolo �i am realizat adev�rul care e mai profund, care este exprimat �n spusele lui Isus, e mult mai profund dec�t l-am interpreta noi sau Biserica. Are o profunzime care o reflect� pe a ta c�nd cite�ti. Nu exist� niciun conflict �ntre aceste �nv���turi, care sunt pur spirituale, �i oricare religie. Deoarece dac� p�trundem suficient de ad�nc �n propria religie, ajungem to�i �n acela�i loc. Este o chestiune de p�trundere �n profunzime, deci nu exist� nici un conflict. Important este ca o religie s� nu devin� o ideologie. Eu cred a�a. C�nd spui ,,doar religia mea" sau ,,religia noastr�" este adev�rat� �i negi credin�a altor oameni, atunci ai acceptat o ideologie. Atunci religiile devin o u�� �nchis�. Dar religia are �i poten�ialul unei u�i deschise. - D�-mi voie s�-�i mai �mp�rt�esc ceva, Kelly. Exist� o alt� carte, a autoarei Elizabeth Lesser, intitulat� ,,Ghidul c�ut�torilor", �n care vorbe�te despre noua spiritualitate contra celei vechi. �i voiam s�... asta e la paginile 51 �i 52 a c�r�ii ,,Ghidul c�ut�torilor" de Elizabeth Lesser, unde vorbe�te despre vechea spiritualitatea contra celei noi �i spune: ,,�n cea veche ierarhia avea autoritate. Autoritatea Bisericii ��i spunea la ce s� te rogi �n biseric� �i cum s� te compor�i �n afara ei. Noua spiritualitate e cea �n care ��i e�ti propria autoritate pe m�sur� ce te cuno�ti �i iube�ti �i descoperi cum s� tr�ie�ti o via�� mai spiritualizat�. �n cea veche, Dumnezeu �i c�ile de a-L sluji sunt deja definite �i tot ce ai de f�cut e s� urmezi indica�iile. �n cea nou� e capacitatea de a-�i asculta propria defini�ie a spiritualit��ii, cele mai l�untrice dorin�e sunt cercetate". Cea vechea afirm� exact ce spunea �i Eckhart. C� o singur� cale e corect�, iar toate celelalte sunt gre�ite. Noua spiritualitate sus�ine c� sunt multe c�i ce conduc c�tre eliberarea spiritual� �i pace. Ai la dispozi�ie o gam� larg� de germeni din care s�-�i extragi iluminarea. Tradi�iile religioase ale lumii, mitologia, psihologia, metodele curative, �n�elepciunea �tiin�ific�, propria experien��, formeaz� un �irag personal. Dup� care ea mai mai face un turnir �ntre vechi �i nou. E chiar �ntrebarea pe care ne-o adresai mai devreme, c� acest material atinge o coard� �n interiorul t�u. Ceva din tine se deschide �i vrea s� se simt� vie �i e de�teptat� c�tre asta. �i totu�i exist� ideologia care te �ntreab� ce reprezint� un conflict pentru tine. KELLY (ILLINOIS): G�ndurile la ceea ce este dup� via��, lucruri din acestea. �tii? �n multe c�r�i �n genul celor ale lui Tolle primim �nv���turi budiste sau hinduse, �i aceste idei nu se potrivesc cu ceea ce am fost �nv��at� s� cred, ca �i cre�tin�. E cea mai mare dilem� cu care m-am confruntat. - Eu sunt o cre�tin� care crede c� exist�, cu siguran��, mai multe c�i spre Dumnezeu, �n afar� de cele ale cre�tinismului. KELLY (ILLINOIS): A�a... - Sunt o cre�tin� liber cuget�toare care crede, care se �ncrede �n propria cale, �ns� f�r� a o considera singura cale, cu �ase bilioane de oameni de pe planet�. KELLY (ILLINOIS): Corect. - Un alt autor care �i-ar putea place �i folose�te terminologia cre�tin�, dar p�trunde foarte, foarte profund, folosind un limbaj �i tehnici cre�tine, e Joel Goldsmith. - Joel Goldstein? - Goldsmith. - Joel Goldsmith. Orice carte de Joel Goldsmith ai �ncerca, ai putea vedea c�t de profunde pot fi �nv���turile cre�tine. - Okay? KELLY (ILLINOIS): Mul�umesc mult de tot. - Mul�umim, Kelly. E�ti primul nostru Skyper. KELLY (ILLINOIS): Minunat. Sunt onorat�. - Nici m�car nu �tiam ce este Skype p�n� acum! Acum Skypiem �n toate direc�iile. Avem un grup de studiu din Chicago, ne urm�resc �mpreun� din Border's. Bun�! Steagurile navei amiral Border's direct din magazinul de pe Michigan Avenue. Bun� tuturor! - Uite, �tiu c�-i egoul meu, dar nu m� pot opri din a spune c�t de tare-i chestia asta. Am auzit c� e�ti Ryan, tu e�ti Ryan? RYAN: Da, eu sunt Ryan. - Okay, Ryan. RYAN: Bun�, Oprah. - Bun�! Ai o �ntrebare? RYAN: Da, am o �ntrebare pentru am�ndoi, �n leg�tur� cu trezirea spiritual� despre care vorbe�ti �n cap. I. Mi se pare c� dac� privim istoria ultimilor 100 de ani �i mai ales �n ultimii 10 ani, a existat aceast� intensitate, vitez� cu care oamenii �ncep s� fie tot mai con�tien�i de con�tien�a lui Cristos. De ce crede�i c� asta se �nt�mpl� acum? De ce se �nt�mpl� acum? - Se �nt�mpl� acum pentru c� atingem un punct culminant. Lucrurile esen�iale nu se produc p�n� nu este absolut nevoie ca ele s� se �nt�mple. Am putea spune c�-n trecut, trezirea era un lux �i doar c��iva indivizi, ici �i colo, indiferent de v�rst�, erau capabili s� se trezeasc�. Au �ncercat s�-i �nve�e �i pe al�ii, �ns� �nv���turile le-au fost r�st�lm�cite. A�a c� ne trezim acum. - Isus a fost un revolu�ionar destul de r�st�lm�cit. - Da. Ne trezim acum pentru c� trebuie s� ne trezim. Ca omenirea s� treac� �ntr-un alt nivel al evolu�iei trebuie s� ne trezim, deoarece con�tiin�a egoului devine at�t de... A devenit at�t de distuctiv� �i va deveni din ce �n ce mai mult. Ne vom distruge pe noi �i planeta dac� nu p�im �n afara con�tiin�ei egoului, a egoului colectiv. Dac� privim istoria Sec. XX, putem avea o idee despre cum va fi dac� n-are loc o schimbare major�. Am scris �n ,,Puterea prezentului" c� 100 de milioane de oameni au fost uci�i de c�tre al�i oameni �n timpul secolului XX prin r�zboaie �.a.m.d. Am citit recent o carte de istorie scris� de un profesor de la Harvard, iar cifra mea era mult mai mic�. Cam 160-180 milioane de oameni au fost uci�i �n r�zboaie, �n lag�rele de concentrare, �n pu�c�rii, �n timpul foametei, foametea artificial� din China, Rusia �.a.m.d. E o nebunie de necrezut �n istorie. Dac� nu exist� nicio schimbare �n con�tiin��, vom aluneca la vale foarte rapid, deoarece suntem deja �n curs de distrugere a planetei. Vor fi deasemeni conflicte continuie, conflicte colective, �i �n final, omenirea se va n�rui. - Deci consideri c� ne afl�m �ntr-un punct culminant. - Da, �ntr-un punct culminant. - Ryan, e�ti de acord cu noi? Adic�, fiind cu prietenii t�i... evident v-a�i adunat la Border's ast� sear� pentru c� v� intereseaz� acest mod de a g�ndi. To�i discut�m, �ntr-un fel sau altul, despre c�t de r�u merg lucrurile. Despre cum presa... to�i se pl�ng de pres� �i filme. Adic�, dac� ne uit�m la Academy Awards anul acesta �i la genul filmelor create �n acest an, este o reflec�ie a ceea ce suntem. Spui �n carte c� suntem specia care merge s� priveasc� al�i oameni �n filme, care sunt mutila�i �i uci�i pentru distrac�ia noastr�. - Da, da... e uluitor. RYAN: �i e zgomot, este mintea, sunt toate acestea... Am vorbit cu prietenii mei despre asta �i vrem s� le �ndep�rt�m, am ales s� nu le lu�m �n seam�. Am ales s� nu ne l�s�m �nconjura�i de acest gen de energie. - Tocmai am priceput. Am avut o revela�ie �n timp ce vorbea Eckhart. Adic�, �i eu am citit de c�teva ori aceast� carte, num�rul oamenilor uci�i, mutila�i, distru�i de alte fiin�e umane �n timpul sec. XX, dar aprobarea mea s-a produs uit�ndu-m� la cele �nt�mplate �n sec. XX. Uita�i-v� ce val am avut �n dezvoltarea abilit��ilor tehnologice. Uita�i-v� la noi chiar acum, comunic�m prin Skype. Progresul abilit��ilor de a crea noi bombe, noi metode de a ne ucide reciproc �n sec. XXI dac� nu are loc o schimbare. Dac� am avut peste 100 de milioane de oameni uci�i �n sec. XX, Dumnezeu �tie, doar Dumnezeu �tie ce se va �nt�mpla cu noi dac� nu �ncepem s� schimb�m asta. - Da, pentru c� tehnologia amplific� disfunc�iile egoului fiin�ei umane. Acum 2000 de ani disfunc�ia era aceea�i, dar nu puteam face at�t de mult r�u pentru c� nu exista tehnologia. Exact aceea�i disfunc�ie opereaz� �nc� �i se amplific� prin �tiin�� �i tehnologie. - ��i r�spunde la �ntrebare, Ryan? RYAN: Da, �i m� face s� m� g�ndesc la ce am putea realiza dac� am concentra aceea�i energie pozitiv, pentru a ajuta oamenii. Cred c� spre asta ne �ndrept�m. - �i nu doar s� fii pozitiv. Unul din lucrurile pe care cred c� le-am �nv��at citind ,,Un p�m�nt nou" e c� nu-i vorba doar despre a fi pozitiv, ci �i despre a ne verifica propriile egouri, pentru c� �ncep�nd s� avans�m �n studiul nostru �n urm�toarele 10 s�pt�m�ni, vom afla c�-nt�i trebuie s� vedem, s� ne afl�m vocea din minte, s� vedem care ne este contribu�ia pentru ea, deoarece cred c-am auzit ani �ntregi c� dac� nu e�ti o parte a problemei, e�ti o parte a rezolv�rii. Cred c� mul�i dintre noi nu �n�eleg, eu am �n�eles �ntr-o oarecare m�sur�, dar �i mai clar mi-a fost dup� ce am citit ,,Un p�m�nt nou", am �n�eles cum contribuim la problem�. �i felu-n care to�i contribuim la problem� este� Eckhart? - Ei bine, trebuie s�-�i analizez propria minte. Este responsabilitatea fiec�ruia s� con�tientizeze propriile condi�ion�ri ale procesului mental. Cum reac�ionezi �n diferite situa�ii. Ce fel de g�nduri ��i trec prin minte. E bine s� nu amplific�m negativitatea pe care o percepem �n jurul nostru, prin reac�ie. Trebuie s� fii mult mai con�tient, desigur, de ceea ce face mintea ta. Observ�-�i mintea! Fii martorul min�ii tale astfel �nc�t dimensiunea asist�rii, care e con�tien�� sau prezen��, s� creasc�. Nu e�ti procesul g�ndirii tale. Procesul g�ndirii este condi�ionat de mii �i mii de ani de condi�ionare. Este o disfunc�ie cl�dit� �n �ns�i stuctura procesului g�ndirii. A�a se na�te egoul. Vom vorbi mai detaliat despre asta. - A�a este. - S� recuno�ti �n tine �nsu�i, chiar dac� nu contribui la crimele �i cele ce se �nt�mpl� �n lume. Este responsabilitatea fiec�ruia s� descopere disfunc�ia din l�untrul s�u. - Da, deci ai �n�eles, Ryan? Ceea ce spune e c� exist� o con�tien�� colectiv� despre care vorbe�te la paginile 11 �i 12. ,,Disfunc�ia egoului min�ii umane a creat situa�ia din lumea de ast�zi", spune �n ,,Un p�m�nt nou". Ceea ce �n�eleg eu, Eckhart, e c� temerile noastre individuale, dubii, furii, gelozii, resentimente, contribuie toate la ansamblu. - Da. - Astfel c� pentru a �ncepe s� schimb�m totalitatea, fiecare dintre noi avem responsabilitatea de a �ncepe cu noi. - Da. - Pentru c� astfel contribum la totalitate. - Da. - �i nu-i vorba doar de furia afi�ata, ci despre orice resentiment sau sup�rare sau gelozie sau fric� din propria via��. Asta afirmi. - Da. Ce anume exteriorizezi c�tre lume? E negativitate mental�, emo�ional�. �n tine. - Da. - Acestea contribuie la c�mpurile energetice colective. Depinde de fiecare s� p�easc� �n afara con�tiin�ei egoului. - Ai �n�eles acestea, Ryan? RYAN: E foarte logic. - Da, chiar e foarte logic. - Mul�umesc. - �i eu ��i mul�umesc. Mul�umim Border's. - O avem pe Erica dintr-o baz� militar� U.S. din Landsthule, Germania. - La tine e miezul nop�ii. ERICA: Da. Da. ERICA: Bun� diminea�a. - Bun� diminea�a. - Bun�, Erica. ERICA: Bun�, Oprah. Mul�umesc mult de tot. A�a cum ai spus �i tu, e o nebunie. - O nebunie amuzant�. ERICA: Da. - Landstuhl, Germany. N -am mai auzit, dar m� bucur s� te avem �n direct de acolo. Salutare! ERICA: Mul�umesc. M� bucur, mul�umesc Domnului pentru Skype. - Mul�umim pentru Skype, Doamne. Ok, care e �ntrebarea sau comentariul t�u pentru noi? ERICA: �ntrebarea mea e pentru domnul Tolle. Am crescut ca Oprah �i mul�i al�ii �n s�nul Bisericii Baptisete. Spuneai de vocea din minte. Am avut o perioad� �n care n-am mai frecventat acea biseric� deoarece comportamentul nu se mai conforma �nv���turilor. Dar duminicile �n care sunt acas� cu familia, bucur�ndu-ne de o zi frumoas�, hot�r�nd s� nu mergem la biseric�, vocea din minte �mi spune lucruri de genul: ,,N-ai mers la biseric� azi, nu a�a ai fost educat�. C�nd o s� te sune mama, ce o s�-i spui?" M� po�i ajuta explic�ndu-mi de ce avem o voce �n minte care spune asemenea lucruri? - Da. - Da, te poate ajuta, Erica. - Bine�n�eles c� vocea este g�ndirea condi�ionat�. Ceea ce spune vocea este condi�ionat de trecutul t�u, de copil�ria ta, de educa�ie, de cultura din jur. Toate aceste lucruri condi�ioneaz� procesul g�ndirii. Iar c�nd se-nt�mpl� uneori s� te treze�ti, poate nu complet, dar c�nd procesul trezirii �ncepe, o mul�ime din vechile voci din cap, vechile g�nduri, �nc� apar. �nc� apar, �ns� esen�ial este s� le recuno�ti ca pe un proces condi�ionat al g�ndirii. S� le vezi, deoarece faptul c� pui aceste �ntreb�ri �nseamn� c� exist� deja o trezire, c� acestea sunt vocile min�ii tale cu care nu te identifici complet. Dac� te-ai fi identificat total cu vocea, ai fi spus ,,m� simt groaznic, cred c-ar trebui s� fac asta..." Dar ai realizat c�-i vocea din minte cea care ac�ioneaz�. �l po�i l�sa, po�i spune ,,ok, iat� un g�nd vechi" c�ruia �i po�i permite s� existe �i s� fii con�tien�a de dincolo de el. Oricine poate, nu doar �n aceast� situa�ie, �n cazul t�u. Mai sunt multe alte exemple �n care oamenii au mobilitatea g�ndului, care le sugereaz� una, alta, catalog�nd evenimente sau persoane conform vechii condi�ion�ri. Cunosc�nd oameni noi, te face s�-i judeci imediat conform vechii condi�ion�ri, av�nd prejudec��i, cu toate vechile condi�ion�ri. Singurul mod �n care treptat po�i p�trunde dincolo de procesul g�ndirii condi�ionate, e s� asi�ti ca martor. Nu trebuie s� ac�ionezi, s�-i zici ,,Pleac�, nu vreau s� g�ndesc asta". Nu func�ioneaz� astfel. �i va conferi mai mult� energie. Reiau: un lucru vital, �i asta pe parcursul c�r�ii �i lec�iilor pe c�t posibil, fi�i con�tien�i de ce v� spune mintea �i realiza�i c� e doar o mic� parte a con�tien�ei din �ntregul con�tien�ei care sunte�i. Mul�i oameni �nc� nu �tiu asta. Sunt unul �i acela�i cu vocea. Ei sunt vocea. Sunt at�t de identifica�i cu fiecare g�nd care apare, �nc�t nu mai r�m�ne spa�iu �ntre ei �i g�nd. Esen�ial e s� ne d�m seama c� acela e procesul g�ndirii �i aici sunt, ca spa�iu pentru g�nd. - Este con�tien�a sau spa�iul pentru g�nd. - Din care g�ndul e doar o parte... - O mic� parte, e partea condi�ionat� a ceea ce e�ti. O perioad� mai lung� de timp e condi�ionat� de trecut. Exist� o parte mai important� �n ceea ce e�ti �i aceasta e con�tien�a care �tie c� este... - Con�tien�a g�ndului. - Da. - Vom aprofunda �i detalia ulterior. Erica, permite-mi s�-�i �mp�rt�esc ceva. O parte din ce tu, eu �i primul nostru interlocutor din Alton, Illinois vorbea, e �ncercarea de-a le �mp�ca pe cele dou�. Motivul pentru care vocea repet� e din cauza, cum spunea Eckhart, g�ndirii condi�ionate. Dar, de asemeni, vina e de a nu fi luat o decizie proprie privind ceea ce e real sau adev�rat pentru tine. Astfel c� te ghideaz� �nc� g�ndirea condi�ionat� �i nu ai luat o decizie. Pentru mine, asta a sosit c�nd am reu�it s� procedez exact cum a spus Eckhart mai devreme. N-am formulat la fel ca el. L-am rugat pe Dumnezeu s� m� foloseasc�. Aceasta mi-a fost rug�mintea mul�i ani. Eckhart spune s� �ntrebi via�a ce inten�ioneaz� cu tine. M� rugam lui Dumnezeu �n genunchi, rug�ndu-l s� fiu de folos, s� pot servi �i s� permit� spiritului Lui s� lucreze prin mine, �i nu doar ca s-apar la televizor, ci s� pot folosi televiziunea pentru un scop mai �nalt dec�t propria personalitate �i colec�ia pantofilor din dulap. Nu c-a� fi vrut s� renun� la pantofi, dar a� fi f�cut-o dac� ar fi trebuit. C�nd am �nceput s�-l �ntreb pe Dumnezeu: Cum pot fi de folos? Doamne, cum vrei s� tr�iesc? Cum vrei s� fiu? Am renun�at la vinov��ia de a fi mers sau nu la biseric�. Pentru c� maestuozitatea, puterea �i omniprezen�a acestei for�e pe care o numim Dumnezeu nu poate fi cuprins� de o biseric�. ERICA: Ai dreptate. - Nu �ncape �ntr-o biseric�. �i nu dore�te s� fie slujit� doar �n biseric�. �ns� dac� biserica ��i permite s� sim�i c� sluje�ti, atunci utilizeaz-o astfel. Despre m�re�ie vorbea Eckhart �n acel citat din carte: ,,Omul �i l-a �nchipuit pe Dumnezeu: cel etern, infinit �i nedenumit". For�a care e Dumnezeu, care e toate con�tien�ele, care-i energie universal�, nu cred c� vrea s� fie slujit� doar duminica, la slujba de la ora 11:00. Asta �ncerci s� �mpaci �n tine �ns��i. Vocea din minte contra ceea ce ar trebui s� faci. ERICA: Asta e. - Da. ERICA: Mul�umesc, asta e. - Trebuie s� iei singur� aceast� decizie. - �i s� �ncepi s�-i adresezi acea �ntrebare lui Dumnezeu. ERICA: Okay. - Bun a�a? ERICA: A�a voi face. Mul�umesc. - Mul�umim, Erica, din Landstuhl; Landstuhl, Germany. �l avem pe Adam din Redmond, Washington pe fir, cu o �ntrebare. ADAM: Da, alo? - A, la telefon telefon. Bun�! ADAM: Salutare! - Bun�, Adam. ADAM: Bun�! Mul�umesc frumos am�ndurora. - M� simt ca Larry King. Ne-a sunat cineva? Un mic Larry King. Ok, �ncepe! ADAM: Am folosit grupul t�u de studiu online pentru a crea alte dou� grupuri, pe care le - am numit ,,�mbr��i��nd t�cerea". Scopul �nt�lnirilor e de a medita, studia �i discuta, de a crea un c�mp de prezen�� �i de a-l �mp�rt�i celorlal�i. Sunt curios, ce rol atribui comunit��ilor sau �nt�lnirilor cu ceilal�i cu inten�ia de a �mp�rt�i aceast� con�tien��, juc�ndu-ne �n �mbobocirea con�tien�ei umane. - Bun. Bun� �ntrebare. - Da. E foarte important, �i desigur, ceea ce se �nt�mpl� ast� sear� face de asemeni parte din asta, pentru c� e o al�turare la un nivel pe care nu l-am mai v�zut �nainte. E na�terea preze�ei, ce poate fi accesat� mult mai u�or ca parte a unei mari comunit��i sau grup de persoane. Av�nd �n propria cas� un grup de persoane ce exerseaz� existen�a �n prezent, poate ascultarea unui discurs spiritual sau o mic� lectur�, intrarea �n lini�te, s� fii prezent e extrem de eficient pentru c� se genereaz� un c�mp energetic c�nd oamenii se adun� �i intr� �n starea de prezen�� �mpreun�. Asta se �nt�mpl� �i aici, de�i oamenii nu sunt fizic �mpreun�, un c�mp energetic este totu�i generat pe toat� planeta, prin prezen��; un altfel de nivel al con�tien�ei este generat. Deci ajut� s� te al�turi altor grupuri. De asemeni, trebuie spus, s� nu devii dependent de vreun grup. E �nc� responsabilitatea ta s� aduci aceast� nou� con�tien�� �n via�a de toate zilele �i unde mergi pentru job sau familie. - Odat� ce devii dependent de un grup, atunci... - Atunci vei sim�i mereu nevoia de-a reveni la grup, �i nu vei putea tr�i �n prezentul vie�ii cotidiene. Cel mai important e s� te al�turi grupurilor pentru a genera mai mult� prezen��, dup� care, responsabilitatea ta e s� o tr�ie�ti �n cotidianul �n care �n majoritatea timpului, probabil, nu vei fi �nconjurat de oameni care sunt prezen�i. Vei fi �nconjurat de vechea con�tiin�� a egoului. A�a c�, �i aceasta e provocarea pentru to�i cei ce se trezesc, tot mai mul�i oameni �ncep s� se trezeasc� �i totu�i exist� un mare num�r de oameni pe planet�, care n-o fac. - Am vrut s� spun asta c�nd Ryan din Border's discuta cu noi �i spunea c� trebuie s� fim mai pozitivi av�nd toat� aceast� energie �n lume. Suntem 700 000 �i ceva str�n�i aici ast� sear�, ceea ce �nseamn� o enorm� for�� pozitiv�. - Da. - Pentru a crea schimbarea. - Da. - �i e un altfel de comunitate. Pe care n-am mai v�zut-o sau experimentat-o �nainte. - A�a este. �i desigur, un alt fel de comunitate se genereaz� prin internet acum �i prin toate chestiile despre care nu �tiu mare lucru, dar se �nt�mpl�. Oamenii comunic� �ntre ei. Sunt conecta�i �n diferite feluri unul cu cel�lalt. - Aceasta este apari�ia unei noi con�tiin�e despre care el vorbe�te, Adam. ADAM: Cu siguran��, �i este foarte pl�cut s�- �i petreci timpul cu al�ii pentru a �mp�rt�i aceast� con�tiin��, a�a cum �i tu ai spus. C�nd te afli sub un copac �i percepi acea unicitate �i acea m�re�ie... Imagineaz�-�i cum ar fi s� mai stea cineva l�ng� tine, cu care s� �mp�rt�e�ti experien�a. Cred c� face s� fie �i mai sacru. - I-am avut pe cei doi c�ini ai mei, Luke �i Leila, l�ng� mine. ADAM: Aa, minunat. Minunat! - Mul�umesc, Adam. ADAM: Clipa unui mic secret. Mul�umesc �i eu. - Mul�umim, Adam. A fost Adam din Redmond, Washington. S� vedem c�teva dintre �ntreb�rile pe care ni le trimite�i acum, prin, ce mi�to, prin e - mail. Vom verifica monitorul calculatorului. L-am prins. �ntreb�rile sunt... nu-i nimic acolo. Nu-i nimic. Voi continua s� vorbesc. Unul dintre lucrurile care chiar ne-au frapat este r�spunsul multor oameni la, pagina 13: ,,Nu devii bun �ncerc�nd s� fii bun". - Continu�... - Okay. - Acea propozi�ie e mai lung�. - Da, este. S� mergem la pagina 13 s� afl�m. ,,Nu devii bun �ncerc�nd s� fii bun, ci g�sind bun�tatea care deja exist� �n tine, permi��nd acestei bun�t��i s� apar�, �ns� poate ap�rea doar dac� ceva fundamental se schimb� �n con�tiin�a ta". - Da. Asta �nseamn� c� dac� nimic nu se schimb� �n starea con�tien�ei, egoul are multe idei. Va spune: ,,vreau s� fiu spiritual". ,,Vreau s� fiu recunoscut ca o persoan� spiritual�". ,,Vreau s� fiu mai spiritual dec�t al�ii". ,,�i cu siguran�� sunt mai spiritual dec�t tine". Egoul are tot felul de idei despre cum vrea s� fie. Ar putea spune chiar "vreau s� fiu bun". Pentru c� vrea s� aib� o imagine mai bun� despre el �nsu�i. �ns� la acel nivel, disfunc�ia fundamental� a egoului opereaz� �nc�. De asta avem fraza: ,,drumul spre Iad este pavat cu inten�ii bune". Deoarece oric�t de bune �i-ar fi inten�iile, c�nd �nc� e�ti �n capcana egoului, te va duce mereu c�tre un conflict, p�n� la urm�. Sunt oameni... - De asta �i spuneam lui Ryan, c� nu-i suficient doar s� g�nde�ti pozitiv. - Nu. - Dac� exist� a�a ceva. - Nu-i suficient. Trebuie s� p�trunzi �n profunzime. - Adic� po�i g�ndi pozitiv, �ns� nu-i suficient, pentru c� la un moment dat ceva negativ va ap�rea s� sfideze pozitivul. - A�a c� trebuie... - E t�r�mul opozi�iilor. Trebuie s� mergi mai ad�nc, dincolo de t�r�mul opozi�iilor unde exist� bine �i r�u. Pentru fiecare col�i�or din tine care e necondi�ionat, asta e ceea ce uneori numesc ,,con�tien�� amorf�", spirit - at�t de frumos exprimat �n Vechiul Testament �n zicerea: ,,Fii lini�tit �i afl� c� sunt Dumnezeu". �i asta-i �n Vechiul Testament. Cuprinde �ntreaga �n�elepciune a religiei �n aceste c�teva cuvinte. Fii lini�tit, adic� mergi �n locul �n care mintea nu mai opereaz�. E�ti doar con�tiin��, f�r� ra�iune. Acesta este nivelul �n care exist� eternul. Eternul, amorful, spiritul sunt esen�a fiec�rei fiin�e umane. Oric�t de nebunesc sau conflictual ar putea p�rea la suprafa��, �n interiorul fiin�ei umane, aceasta r�m�ne neatins�. Nimic din ce �i s-ar face sau ai face tu celorlal�i nu poate distruge asta. - E mereu acolo. - E mereu acolo, �i aceasta e farmecul de a ne afla aici, pentru c� indiferent c�t� nebunie ar fi fost �n via�a ta, asta ram�ne neatins. E conectarea cu cel mai profund loc l�untric. �i po�i face asta doar devenind lini�tit. S� te lini�te�ti nu �nseamn� s� te duci s� dormi. �nseamn� s� fii mai atent dec�t c�nd ra�ionezi. Trebuie s� invi�i lini�tea �n via�a ta c�t mai mult cu putin��. - De asta mi-a pl�cut cartea ta, ,,Lini�tea vorbe�te". E doar at�t de mic�, �ns� fiecare pagin� e o bijuterie. - Cum spuneam mai devreme, ca s� po�i sim�i asta, pentru to�i telespectatorii no�tri, metoda de a �ncepe s� sim�i asta este s� prive�ti natura. Dac� a�i putea ie�i afar� �i doar s� fi�i cu un pom, �i nu vreau s� zic s�-l �mbr��i�a�i, nu spunem c� trebuie s� merge�i s� �mbr��i�a�i un pom sau s� m�nca�i granola, �ns� dac� a�i merge pur �i simplu s� fi�i cu orice din natur�... �mi plac copacii, sunt at�t de maiestuo�i, de puternici �i vizuali. Dac� stai cu ei un timp, �ncepi s� le percepi prezen�a, lini�tea, �i �ncepi s� recuno�ti aceea�i lini�te �n l�untrul t�u. - Da. Ceea ce percepi �n pom se afl� �i �n tine. - �i se afl� mereu �n pom. - Chiar �i c�nd bate v�ntul si-i furtun�. - Da. �i aceasta este, de asemeni, o sacralitate aflat� �n interiorul pomului. �n ziua de azi lumea nu prea mai �tie ce este sacru. A devenit un concept abstract, nimeni nu pare s� �tie ce este sacralitatea p�n� nu o simte. C�nd sim�i, nu mai ai nevoie de o defini�ie. Oamenii cer "te rog spune-ne ce este sacru" Nu ave�i nevoie de o defini�ie despre ce �nseamn� sacrul, deoarece sacrul este esen�a a cine e�ti tu ... Deci sim�ind, �i po�i sim�i doar fiind suficient de lini�tit. O percepi �n pom. - Nu-i interesant c-ai �nceput s� percepi asta c�nd erai pe punctul de a te sinucide? - Da. Uneori trebuie s� atingi o limit�, oamenii trebui s-ating� limita. Specia uman�, per ansamblu, atinge acea limit�, dar �i la nivel personal, oamenii trebuie �mpin�i uneori spre limit�. Egoul meu era at�t de �nc�p���nat, iar durerea fizic� at�t de puternic�, �nc�t a trebuit s� for�ez limitele �nainte s� se fizureze o deschidere. - �nainte s� trecem mai departe, �mp�rt�e�te-ne momentul despre care vorbe�ti la-nceput �n ,,Puterea prezentului" c�nd e�ti pe punctul de-a te sinucide. - Da. - Sim�eai o mare durere. - Sufeream cumplit noaptea. M� trezeam ades �ntre sentimente extreme de groaz� �i team�, epuizat de groaz� �i team�. �ntreaga lume p�rea str�in�. Am avut un g�nd �ntr-o noapte, m-am trezit iar �i g�ndul a revenit, c� nu m� mai suport. Pur �i simplu nu mai pot tr�i cu mine �nsumi, e prea dureros. �i g�ndul s-a repetat de c�teva ori. Dup� care brusc, ceva s-a �nt�mplat �n interiorul meu �i am analizat acel g�nd. Aceea a fost, desigur, trezirea. Atunci n-am �tiut ce este. Am con�tientizat acel g�nd �i mi-am spus c� nu mai pot tr�i cu mine �nsumi. Asta-i ciudat... �nseamn� c� trebuie s� fie un EU �i un MINE �NSUMI. Sunt unul sau doi? P�rea c� sunt doi. deoarece daca EU nu mai pot tr�i cu MINE �NSUMI, �nseamn� c� exist� doi de eu. - To�i am sim�it asta. Nu s� ne sinucidem, ci to�i am sim�it sau ne-am auzit spun�ndu- ne ,,mi-am spus". - Da. - ,,Mi-am spus". - Da. �i desigur, ceea ce numim vocea din minte, am putea-o de asemeni numi ,,discu�ie cu sinele". C�nd vorbe�ti cu tine �nsu�i, majoritatea oamenilor se adreseaz� lor cu ,,tu". Vocea suna a�a: ,,tu nu trebuia s� faci asta" sau ,,tu trebuia"... - Exist� o separa�ie constant� �n interiorul fiin�ei umane. Aceasta e esen�a egoului. - Aici e o imagine despre cel ce cred c� sunt �i acolo e un eu. Cele dou� se amestec�. - Ok. �mi pare r�u c�-�i �ntrerup ideea. Te preg�teai s� te sinucizi, spun�nd: ,,Nu mai pot tr�i cu mine �nsumi". - �i-ai repetat asta de c�teva ori �n minte. - Dup� care am con�tientizat structura frazei. Acestea fiind spuse, atunci cine e sinele cu care nu mai pot tr�i �i cine sunt eu? - Acel moment al separ�rii totale a avut loc �ntre eul fundamental, care reprezint� con�tiin�a fundamental� c� eu sunt, dincolo de trecut �i viitor, lini�tea etern�. - Dar lini�te treaz�. Tot prcesul g�ndirii mele, care era al egoului, �ntregul proces al g�ndirii a creat cumplita suferin��. Entitatea min�ii create. Eul nefericit era alimentat constant de g�ndurile mele. Era alc�tuit din g�ndire. Un flux al g�ndirii. - Te-ai hot�r�t �n acea noapte? Voi a�tepta s� v�d dac� m� sinucid? - Nu. �ntr-un fel, era o sinucidere spiritual�, egoul a murit �n loc s� m� arunc eu de pe vreun pod. A murit egoul. Egoul s-a dizolvat, egoul ca minte neobservat� s-a dizolvat. - Egoul. - Falsul sine, eul, povestea nefericirii. - Eu - cel nefericit, identitatea mea ca eu �i povestea mea nefericit�... - Moarte, dizolvate. Pentru c� eul de dincolo de ea s-a trezit brusc �i-a zis ,,cine-i sinele cu care nu pot tr�i?" C�nd prive�ti acest sine, se dizolv�, pentru c� nu poate supravie�ui �n lumina con�tien�ei intense. - Astfel c�-n diminea�a urm�toare m-am trezit f�r� s� �tiu ce zi era. Era ciudat ceea ce se �nt�mplase. - Eckhart, b�use�i cumva? - N-am b�ut, nu m-am drogat. - Ai luat c�teva �nghi�ituri din ceva? - Nimic. Pur �i simplu s-a �nt�mplat �i-am sim�it ca �i cum eram prins �ntr-un v�rtej �i atunci am mers s� dorm. Ultimul lucru pe care l-am sim�it a fost un pic de team�. Vocea spunea ,,nu te �mpotrivi deloc". Nu te �mpotrivi, nu te opune deloc. �i m-am dus s� dorm atunci. - Ai avut primul somn lini�tit de Dumnezeu �tie c�nd. - Da. �n diminea�a urm�toare m-am trezit �i-am privit �n jur. Totul ar�ta at�t de proasp�t! Vechea mobil�, stiloul. Totul ar�ta proasp�t, plin de via��. Am ascultat ciripitul p�s�rilor ca �i cum nu-l mai auzisem vreodat�. Pentru c� mintea se lini�tise �i percepea frumuse�ea oric�rui lucru. Soarele p�trunz�nd printre perdele... Incredibil! Nu mai v�zusem asta �nainte. - Sun� a c�l�torie halucinogen�. - Ei bine, mai t�rziu, oamenii m-au �ntrebat dac� e ca �i consumul acidului. Unii oameni iau acid �i spun c� au experimentat asta lu�nd acid, mi-au spus-o de multe ori. �ntr-un final, ��i m�rturisesc, am �ncercat �i eu acid o singur� dat�. - Mi-o m�rturise�ti aici? - Ok, bine. - Am �ncercat o singur� dat�, s� v�d... - Era acela�i lucru? - Da. - Nu chiar identic, pentru c� ce am experimentat eu a fost mult mai subtil �i frumos. Experien�a acidului a fost ceva aproape violent, care brutaliza percep�iile, sim�ul percep�iilor se amplifica at�t de tare, �nc�t nu mai era loc pentru g�ndire. Dar am aflat de ce o spun oamenii. Pentru unii e o privire fugar� �n ce �nseamn� s� percepi lumea f�r� interferen�a continu� a zgomotului mental. - Da, �ns� c�l�toria ta f�r� acid a fost mai bun�. - Mult mai bun�. - De o parte a ceea ce descrii m-am apropiat c�nd am hot�r�t s� ies afar� f�r� a numi lucrurile sau a le eticheta, a�a cum descriam mai devreme. S� te plimbi prin parc, primprejur, prin casa mea care e ca un parc... Parc� totul vibra �i era colorat �.a.m.d. Sim�ul percep�iei era foarte diferit pentru c� �n mintea mea nu m� g�ndeam la asta. Eram pur �i simplu acolo, experiment�nd. A�a ajungi �n acel loc. - Corect. C�nd nu mai e�ti prezent� c�nd te plimbi prin gr�dina ta sau oriunde... - �i nu nume�ti fiecare floare... - Nu nume�ti �i, de asemeni, nu por�i povara greului sine, a personalit��ii, a persoanei cu probleme, cu trecutul �i viitorul ei. - Nu te g�nde�ti... La nimic. - Astfel c� e�ti, fundamental devii o prezen�� con�tient� care percepe frumuse�ea din jur. - Da, e fascinant. Ei bine, acum avem un e-mail de la Kathy, din Delta, Colorado. Deci acolo e, nu, nu ne vorbe�te, c�-i e-mail. ,,Cum �terg anii, de fapt secolele de condi�ionare �i distrac�ie, boli, rela�ii, servici, pentru a auzi �i sim�i momentele lini�tii? Chiar despre asta vorbeam �i noi. - Da. Un lucru bun este c� nu ai nevoie de ani �i ani pentru a �terge ani �i ani de condi�ionare, deoarece... - Ajunge o clip�. - Da. Doar acum. - Punctul de acces se afl� �n prezent. Momentul prezent este punctul for�ei pentru a intra �n starea con�tien�ei. Trebuie s� �nv���m cum s� g�sim �n via�a cotidian� c�t mai des cu putin��, acest centru de for�� al clipei prezente. Dac� nu reu�im, suntem �n continuare t�r��i de vechile condi�ion�ri ale min�ii, vechile mecanisme ale ra�iunii, toate vechile reac�ii �.a.m.d. Sunt multe lucruri m�runte pe care le po�i face pentru a accesa puterea prezentului. De exemplu, lucruri foarte simple. �ntreab�-te: ,,respir �nc�?" Ce �nseamn� asta? Pentru a afla dac� �nc� respiri, aten�ia trebuie s� �i se mute de la g�ndire... aici. �i brusc sim�i aerul curg�nd �n �i �n afara trupului t�u. Mm-mm, da, respir. �n acel moment, ai intrat �n stadiul de prezen��. Chiar dac� dureaz� doar 5 secunde, ai intrat, ai devenit prezent. - �n prezent. - �n prezent. O alt� sugestie ar fi ca atunci c�nd execu�i activit��ile obi�nuite, ca sp�latul m�inilor, sau plimbatul prin camer�, ori cobor�tul sc�rilor, sau cel mai ne�nsemnat lucru, iei un pahar din raft, f�-o con�tient, f�-o fiind prezent �n orice, sim�ind, de exemplu, c�nd te speli pe m�ini, simte apa, miroase s�punul. - Am avut asta �n unul dintre exerci�iile online. S� devii con�tient de percep�ia sim�urilor care sunt: privitul, auzul, atingerea, de asemeni, te aduc �n prezent. - Cu ce o s� m� ajute asta? Am �ncercat s� exersez urc�nd sc�rile. Am urcat un picior pe treapt�. �i �nc� un picior pe o treapt�. �i �nc� unul. Ok, sunt �n capul sc�rilor acum. Am fost prezent� urc�nd treptele. Ce �nseamn� asta pentru mine, Eckhart? - Ai fost prezent�? - Cred c� am fost. Un picior, un picior, un picior pe treapt�. Sunt acolo, mi�carea. Mi-am sim�it mi�carea trupului �i a multor p�r�i din corp ce trebuiau s� se mi�te ca s� m� urce scara. Mi-am folosit mu�chii coapselor. Partea din spate a piciorului sau genunchiul... - Prezen�a naturii. Nu eram sigur, din felul �n care ai spus-o, credeam c� repe�i mental un pas dup� altul, dar nu f�ceai asta. - N-o f�ceam. Am sim�it fiecare parte implicat� �n urcarea treptelor. - Da. �i acum mintea �ntreab� care-i rostul �n toate astea. - Atunci, mintea a zis ,,erai prezent� �n urcarea treptelor... �i-acum ce?" - Dar �n profunzime spunea: ,,am lucruri mai importante la care s� m� g�ndesc". - A�a este. Mintea spunea: ,,la ce �i-a folosit asta?" - Genul acesta de lucruri sunt complet nesemnificative pentru minte, pentru c� invi�i o stare diferit� de con�tien�� �n propria via��, pe care mintea n-o poate �n�elege. �ns� astfel produci trezirea. Acesta este sf�r�itul vechii condi�ion�ri. Aduci �ntr-o con�tiin�� proasp�t�, nou�, ceea ce reiese din momentul prezent. Cu c�t aduci mai multe astfel de momente de prezen�� �n via��, cu at�t vechea condi�ionare se erodeaz� treptat. - �n�eleh. Deci s� �nv���m s-o facem prin sp�larea m�inilor. Tocmai am priceput. - Asta-i bine. Lec�ia asta �mi face bine. Nu �tiu voi, ceilal�i, dar eu am �n�eles acum. Doar �nv���nd s� faci lucrurile m�runte �ncepi s�-�i reeduci mintea. - Da. �nc� ceva, majoritatea lucrurilor simple ce sunt f�cute, umplu via�a cotidian� a majorit��ii, pentru c� �ntreaga zi const� �n o mul�ime de lucruri m�runte pe care le ai de f�cut. Totul este relativ simplu. Felul �n care majoritatea oamenilor tr�iesc e de a face din fiecare lucru un mijloc spre final. �i finalul este unde vrei s� ajungi, c�tre urm�torul moment. - Corect. Astfel c� nu te g�nde�ti deloc la clip�. - Nu, pentru c� abia a�tep�i s� ajungi la urm�toarea. ��i speli m�inile ca s� fii deja dincolo. Sau �n timp ce-�i preg�te�ti cafeaua, de fapt ai vrea s-o bei deja. - John Kabat Zinn spune �n cartea sa ,,Revenindu-ne �n sim�ire" c� majoritatea oamenilor, diminea�a, fac du� sau baie sau orice altceva, �ns� majoritatea sunt sub du� f�r� a tr�i experien�a du�ului, pentru c� se g�ndesc c� sunt deja la birou. - Se afl� deja la birou. - �i atunci, tot ceea ce faci, e un mijloc c�tre final. Finalul e mereu urm�torul moment din viitor, care nu vine niciodat�, pentru c� tot ce ai �n via�� e prezentul. - Momentul actual. Astfel c� e�ti mereu frustrat, cre�ndu-�i anxietate �i stres. Pentru c� po�i fi prezent doar acum. �i for�a poate intra �n via�a ta doar c�nd e�ti complet prezent �n ceea ce faci. De asta �n via�a majoritatea nu au aceast� for��, pentru c� tr�iesc mereu pentru urm�torul lucru, subapreciind prezentul. - Am �n�eles. De asta urc�nd treptele, fiind cu sc�rile, te �nva�� cum s� fii prezent al�turi de alte lucruri. - Da. Dup-aia, treptat, po�i fi prezent �n compania altor fiin�e umane. Po�i fi complet prezent �n orice activitate, astfel ca ea s� nu fie un mijloc spre final, ci s� fii prezent �n ceea ce faci. Atent. - V�d c� Senda din Oregon a�teapt� s� ne vorbeasc�. Bun�, Senda din Oregon. Care este �ntrebarea ta? SENDA: Bun�, Oprah! Bun�, Eckhart! - Bun�! SENDA: Sunt at�t de recunosc�toare pentru oportunitatea de a-mi r�spunde Eckhart la �ntrebare! Mul�umesc c� mi-a�i permis s� particip. Eckhart, vreau s� �tii c� sunt recunosc�toare c� atunci c�nd ai �ncercat acid, ai preferat iluminarea, pentru c� sunt sus copiii mei �i ne ascult�. - Voia s� zic�, �i l-am �ntrerupt, dar spunea c� nu recomand�. - Nu, nu recomand. - De ce? - Pentru c� vei recidiva mereu. Vei recidiva mereu la fostul stadiu al con�tiin�ei �i e una dintre cele mai brutale experien�e prin care am trecut. - Ok. Am vrut s� subliniez asta pentru copiii de sus, Senda. SENDA: Mul�umesc, Oprah. - �i noi ��i mul�umim. �ntrebarea ta? SENDA: �nainte de toate, mai vreau s�-i spun lui Eckhart c� m-au mi�cat profund cuvintele din c�r�ile lui. Sunt un om nou datorit� lor. Nu doar din cauza schimb�rilor interioare, ci �i a modului �n care sunt pe lume. Sunt extrem de recunosc�toare pentru asta. Mul�umesc, Eckhart. Ce vreau s� v� �ntreb s-a discutat pu�in ast� sear�, dar simt c�-i destul de important s� relu�m. Cred c� felu-n care va r�spunde Eckhart ar putea fi catalizatorul schimb�rii de care avem nevoie pentru a ne salva planeta �i pe noi. La paginile 20 �i 21 din carte, vorbe�ti despre o schimbare major� �n lume, �n mediu. Specia fie se adapteaz�, fie moare. Continui spun�nd, citez: ,,omenirea e �n fa�a unei alegeri sumbre, s� evolueze sau s� moar�". �ntrebarea mea este aceasta. C�nd spui evolu�m sau murim, o spui �n sens literar, �i cam a�a sun�, sau o spui metaforic, cum sper? - Este cu privire la �ntreaga omenire, indiferent dac� omenirea supravie�uie�te ca specie. Chiar dac� omenirea nu supravie�uie�te ca specie, niciun c�tig al con�tien�ei nu se pierde �n totalitatea con�tien�ei. Faptul c� ne afl�m aici, con�tien�i, �i asta- i tot ce exist�, suntem doar forme ce provin din con�tien��, iar con�tien�a este procesul de evolu�ie al universului. Ne afl�m �mpreun� aici ca p�r�i ale acestei evolu�ii a con�tien�ei, care se �nt�mpl� prin forma uman�. Con�tien�a poate folosi �i folose�te milioane �i bilioane de alte forme �i evolueaz� prin ele, din absolutul nemanifestat. Constiinta nemanifestata este deja perfecta, sau Dumnezeu ai putea spune, F�r� timp, perfect, etern, f�r� schimbare. Avem a�a-zisa dimensiune manifestat�, pe care �nv��a�ii antici o descriau ca pe un fel de vis, care este ceea ce este. Dar din anumite motive, con�tien�a vrea s� vin� �n aceast� lume a formei. �i �n aceast� lume a formei, evolueaz�. Am putea spune c� treptat, tot mai mult Dumnezeu, care este un alt cuv�nd pentru con�tien��, Dumnezeu vine �n aceast� lume a formei, ivindu-se treptat. Dumnezeu vine prin tine, prin mine, prin tine. Treptat, din ce �n ce mai mult. Densitatea formei descre�te. Asta se �nt�mpl�. Deci chiar dac� omenirea nu reu�e�te, con�tien�a, c�tigul con�tien�ei deja acumulate de c�tre acei oameni care au devenit con�tien�i, con�tien�a se poate exprima mai mult, m�car �n alte forme, pentru c� �n definitiv, noi nu suntem forma, nu suntem trupul pe care �l vedem. Nu e�ti forma care st� acolo. �n esen�� e�ti dincolo de ea, e�ti amorf�, con�tien�a �ns�i. - E�ti lini�tea. - Asum�ndu-�i temporar aceast� form�. Desigur, p�n� la urm� forma se va dizolva oricum, deoarece con�tien�a avanseaz�. Con�tien�a este o continu� evolu�ie. Metamorfoz� continu�, e un proces minunat. N-are de ce s�-�i fie team�, pentru c�-n definitiv, c�nd spun s� evolu�m sau murim, nu m� refer la omenire ca specie. P�n� la urm�, nimic nu moare, e doar o transformare a con�tien�ei; o transformare a formei. - Da, o transformare a formei. - �ns� te referi la sf�r�itul rasei umane a�a cum o cunoa�tem. - Da, este o posibilitate. Faptul c� suntem aici ast� sear� ar trebui s� ne fac� s� sper�m �i s� credem c� omenirea va reu�i, pentru c� asta ne �nal��, �i nu doar aceasta lec�ie, �i celelalte �nv���turi spirituale. O enorm� trezire are loc pe planet�. Nimeni nu �tie, nu �tiu r�spunsul la �ntrebarea dac� va reu�i sau nu omenirea. �ns� m� simt mai �ncrez�tor acum, a�� c�, poate vom reu�i. - Cam da, e �i unul dintre citatele mele preferate, Senda, suntem un segment important din popula�ia lumii care �n cur�nd va recunoa�te, dac� n-a f�cut-o deja, c� ne confrunt�m c-o alegere dificil�: s� evolu�m sau s� murim. Mul�umim c� ne-ai adresat aceast� �ntrebare �ntr-un fel at�t de minunat, Senda. SENDA: Mul�umesc, Oprah. Mul�umesc, Eckhart. - Mul�umim c-ai fost cu noi. Casey din Ashville, North Carolina e prin Skype �i are pentru Eckhart o �ntrebare despre secret. Casey? CASEY: Bun�, Oprah. Buna, Dl. Tolle. Dezb�team dac� s� citesc sau nu aceast� carte, pentru c� p�rea foarte profund� pentru mine, ca s� fiu sincer�, am o feti�� de un an, stau cu ea toat� ziua �i nu �tiam dac� sunt preg�tit� pentru asta. Dar Oprah, c�nd �i-am vizionat emisiunea despre Secret �i Omul Bul� �i restul, mi-am spus c� trebuie s� citesc cartea, pentru c� ai vorbit tu despre ea �n emisiune. A�a c� �ntrebarea mea este: C�nd emit �n univers, c�nd �i cer lui Dumnezeu lucruri, speran�e, vise �i lucruri materiale, de multe ori le primesc. Acele lucruri materiale, m� g�ndesc c� provin din ego �i m� �ntreb, Dl. Tolle, e gre�it? - Nu-i gre�it. Po�i recunoa�te �ntotdeauna, cu u�urin��, c�nd ceva provine din ego, pentru c� dup� ce ob�ii, nu te mai mul�ume�te. �ntotdeauna exist� un indiciu c� provine din ego. Te poate mul�umi o vreme, dup� care vei dori mai mult sau altceva. E un mecanism bun al cunoa�terii. Po�i poseda lucruri care dac� nu te vor mul�umi, va fi din cauza egoului. Nu e nimic gre�it �n a poseda lucruri. Singura iluzie ar fi s� a�tep�i ca lucrurile s�-�i d�ruiasc� mul�umirea suprem� �n via��. Lucrurile nu pot face asta. Materialul te poate mul�umi �n cele din urm�. Te po�i bucura de lumea material�, �ns� adev�ratele satisfac�ii nu provin din ea. Lumea nu poate face asta. Lumea nu te poate face fericit�. Lucrurile nu-�i pot d�rui fericirea. Pentru c� fericirea provine din profunzimea l�untric� pe care o po�i accesa doar �n prezent. Deci este ok. Tr�im �n lumea material�. De ce s� nu de�inem lucrurile ca parte a jocului material din aceast� via��!? �ns� dac� a�tep�i vreun fel de satisfac�ie, atunci va deveni frustrant. - Cred c� vom ajunge, cred c� �ntr�m �n cap. 3, capitolele 2 �i 3. Nu-�i permite... CASEY: Ador capitolul II. - Nu-�i permite s� te define�ti prin lucruri. S� fii �n lume �i nu parte din ea, a�a a� descrie. S� ai lucruri... Am o mul�ime de lucruri frumoase, �mi plac lucrurile frumoase. �n continuare, �n unul dintre capitole, vorbe�te despre cum e c�nd spui c� nu te definesc lucrurile, ce �i se �nt�mpl� c�nd pierzi unul dintre aceste lucruri. Ad�ncimea sup�r�rii, triste�ii sau a�a zisei suferin�e stabile�te c�t de ata�at e�ti de acele lucruri. - Da, �i pentru mul�i oameni... - Po�i spune c� n-are nicio importan�� pentru tine, asta p�n� ��i fur� cineva ma�ina. - Corect. Pentru mul�i oameni e o lec�ie foarte important� brusca pierdere a unui lucru. Poate fi o minunat� lec�ie spiritual�, dup� care probabil suferi �i atunci ata�area se fr�nge �i dintr-o dat� p�trunzi mai departe de ata�ament. Exist� oameni care au pierdut totul, �i brusc s-au eliberat de ego, pentru c� egoul n-a mai avut cu ce se identifica. Se poate �nt�mpla. Un alt lucru important de men�ionat referitor la demonstra�ii este c� baza vie�ii este momentul prezent. Trebuie ca �nainte de toate, ca baz� pentru tot, s� accep�i pe deplin prezentul, a�a cum este el. Recuno�tin�a face parte din asta. Desigur, vom vorbi despre asta mai detaliat. Exist� ceva lipsuri c�nd te manife�ti. Nevoile sunt nemul�umirile, de exemplu, �n via��. Dac� exist� nemul�umire, acela nu este un loc potrivit, nu e un punct de plecare pentru a-�i schimba via�a. Egoul �i-ar putea spune c� da, dar nu-i a�a. Trebuie s� g�se�ti un loc al accept�rii... - Asta are for��. - Indiferent unde te-ai afla, fii de acord �i �mprietene�te-te cu prezentul. Dac� nu devii prietenul prezentului, nu e�ti prietenos cu via�a, care e doar acum. Dac� nu e�ti prietenos cu via�a, aceasta nu te poate sus�ine. - Tocmai ai spus c� fiind �ntr-un loc al nemul�umirii, fiind nemul�umit, nu e momentul sau locul potrivit s� te schimbi? - �n primul r�nd nu po�i avea imaginea de ansamblu a situa�iei. S� lu�m exemplul din ,,Puterea prezentului", �mpotmolirea �n noroi. Te plimbi pe undeva �i dintr-o dat� intri p�n� la genunchi �n noroi. N-ai spune: ,,ok, sunt mul�umit de situa�ie". Nu po�i fi mul�umit de situa�ie �i �tii c� trebuie s� ie�i de acolo. Dar spui: ,,ok, m-am �mpotmolit �n noroi �i trebuie s� ies". Nu blestemi noroiul. - Blestemul e o reac�ie negativ�. - S�-l ia naiba de noroi. - Nu trebuie s� te �mpotrive�ti. Dac� te �mpotrive�ti, te afunzi. - Intri �i mai mult �n noroi. - Foarte important, probabil una dintre chei aici sau �n alte �nv���turi spirituale, e �ntrebarea pe care trebuie s� �i-o adresezi c�t mai des. �i-ai putea-o adresa �n oglinda din baie sau �n alte locuri �n care te prive�ti frecvent. �ntrebarea este: ,,cum rela�ionez cu prezentul?" Devenind foarte con�tient de aceasta, afli... devii atent. Care este rela�ia mea cu aceast� clip�? E negativ�? Caz �n care duc o lupt�, transform prezentul �ntr-un inamic. - Afirmi c� dac� rezi�ti, persi�ti. A�a c� trebuie s� te �mpaci cu prezentul. Nu �nseamn� c� trebuie s� aprobi situa�ia. Ci s� te �mpaci cu prezentul pentru a-l dep�i. Pentru c� opun�ndu-te, nu vei face dec�t s� amplifici. - Da. Asta-i absolut vital. F� s�-�i tihneasc�, orice ar fi. Tihna acestui moment este ca �i cum deja este ceea ce este. Egoul nu poate �n�elege asta, �ns� nu po�i polemiza cu ceea ce este, pentru c� deja este. - Deci �nt�i trebuie s� accep�i indiferent ce ar fi, �nainte s� �ncepi s� schimbi, asta spui. Trebuie s� existe acceptarea. - Mai �nt�i acceptarea a ceea ce deja este. Dup� aceea, ac�iunile provin din acceptare. Nu mai provin din �mpotrivire. O energie total diferit� se revars� �n ceea ce faci, c�nd provine din acceptarea ca atare a ceea ce este, iar ac�iunile urm�toare sunt fortificate de �ns�i via�a. - Cred c� a�a se explic�, Casey. CASEY: �i eu cred la fel. Mul�umesc mult de tot, a fost uluitor. - Mul�umim mult. A� vrea s� revenim la spiritualitate �i religie cateva clipe din pu�inul timp r�mas, deoarece �tiu c� e �nc� o mare dilem� pentru mul�i dintre voi. La pag. 17 afirmi: ,,cu c�t te identifici mai mult cu g�ndurile �i p�rerile tale, cu at�t mai rupt e�ti de propria dimensiune spiritual�. Mai spui la pagina 18 c�, oric�t de spiritual e�ti n-are nicio leg�tur� cu ceea ce crezi. �ns� e �n str�ns� leg�tur� cu con�tien�a. - Da. C�t e�ti de spiritual echivaleaz� cu c�t de prezent e�ti �n acest moment. E�ti �n g�ndurile tale sau te afli acolo, ca luciditatea de dincolo de g�nduri? - Care e spiritul t�u. - Da. Lini�tea. Frecvent, ziarele �i mass media te �ntreab� �n ce crezi. Nu este o �ntrebare important�. Important� e �ntrebarea dac� sunt prezent �n acest moment. Nu care sunt structurile credin�ei. - Cred c� oamenii vor s� afle �n ce crezi, s� te poat� eticheta �i s� decid� dac� s� te plac� �i accepte sau nu. - Da. �i vor s� afle dac� am aceea�i credin�� ca �i ei, altfel le sunt inamic. - Da. �i te amuz�... ok. - E o nebunie. E mai bine s� te amuze nebunia. - Da. Voiam s-o men�ionez pe Maria din Doha Qatar. Vreau doar s� rostesc Doha Qatar. - �n ce �ar�? - Qatar. - Qata. Ok, Qatar. - �ntreab� ,,crede�i c� oamenii �i doresc �i sunt preg�ti�i s� stea deoparte timpul necesar zilnic, e posibil la nivel global? Dintre cei ce-�i consider� via�a bun�, e dispus cineva s� piard� timpul doar pentru a-�i dezvolta nivelul con�tien�ei? - Mai bine a� schimba pu�in �ntrebarea pentru a o face mai vital� �i relevant�, �ntreb�nd: ,,eu sunt preg�tit?" Singura �ntrebare c�reia trebuie s�-i r�spunzi este: ,,sunt preg�tit s� fac asta?" Nu trebuie s� �tii dac� al�ii sunt preg�ti�i s-� fac�. Doar tu po�i avea r�spunsul: ,,sunt preg�tit s� fiu lini�tit?" - Foarte bine, Qatar. Sunt preg�tit�? - Vezi? E o �ntrebare vital� �i doar tu �i po�i r�spunde. Eu nu pot. E�ti preg�tit�? Sau e�ti at�t de fascinat� de lucrurile acestei lumi �i ale propriei min�i �nc�t ai nevoie s� urm�re�ti aceste lucruri pentru �nc� ceva ani, p�n� ce vei mai suferi pu�in, �i atunci vei fi preg�tit�. - Da. C�nd faceam ieri repeti�ii pentru emisiune, eram online pe Skype �i cineva spuse: ,,Am 28 de ani �i nu cred c� trebuie s� m� trezesc, deci la ce-mi trebuie cartea asta?" I-am zis: ,,nu-�i pierde timpul, cite�te altceva". - Da. - Da. Dac� nu crezi c� trebuie s� te treze�ti, atunci... - Nu, a�a-i. Uneori nu-i momentul pentru fiecare �i asta e de asemeni ok. - Dar oamenii care se lupt�, mai ales cu acest prim capitol al c�r�ii? - Primul capitol e pu�in mai conceptual dec�t restul capitolelor �i mai pu�in practic. Am vrut s� ofer un context general �n care cartea s� se potriveasc� contextului spiritual al planetei sau transform�rii con�tien�ei planetei. Citi�i mai departe. �nc� din primul capitol sunt ni�te indicatori importan�i, dac� �i pute�i sesiza. Vom parcurge �ntreaga carte, prezen�a �.a.m.d. Lectura�i nu doar primul capitol, �ntreaga carte. Nu v� a�tepta�i s� �n�elege�i imediat totul. Nu este necesar. �i nu doar c� nu-i esen�ial s� �n�elege�i cartea, dar e �i �n plan secundar. Primeaz� experimentarea adev�rului c�r�ii mai degrab� dec�t �n�elegerea conceptual�, esen�a con�inutului c�r�ii neput�nd fi, �n orice caz, �n�eleas� conceptual. De exemplu prezen�a. Oamenii m� �ntreab� dac� le pot explica ce este prezen�a. Am dat deja c�teva indicii de a p�trunde dincolo de asta �i defini�iile suplimentare. Po�i afla ce este prezen�a doar fiind prezent. Trebuie s� ai cel pu�in o sclipire de prezen�� care, �i de asta nu se �n�elege c� aceasta-i esen�a, astfel ca atunci c�nd nu �n�elegi, cite�te mai departe. E un proces, cititrea acestei c�r�i e un proces. - Da. Aceast� carte, a�a cum spui �i am zis �i eu la �nceput, nu e despre crearea mai multor informa�ii �n care s� crezi. - Nu. - �i nu vrei s�-i fii nim�nui mentor spiritual. - Nu, nu. E doar... Nu prin intermediul min�ii po�i pricepe. Oricine va considera cartea plin� de semnifica�ii, �i acesta este un lucru important, e deja treaz. Dac� nu e�ti deja treaz, aceast� carte nu va avea niciun sens sau orice alt� carte de spiritualitate. N-o vei �n�elege deloc, vei spune c� nu-i mare lucru, nu �tiu, c� nu �nseamn� nimic. Dac� �nseamn� ceva, mai ales dac� sim�i c� ceva l�untric are ecou �i exclami "uau"... - M� g�ndesc de asemeni la cei ce ne-au urm�rit, sunt mul�i cei care �i exteriorizeaz� dob�ndirea, trezirea, se simt mai vii �i emo�iona�i. �i merg s� �mp�rt�easc� �i altora care poate c� n-au citit cartea, nu se simt la fel, �i devin frustra�i. - Da. Cred c� vei spune acela�i lucru pe care i l-ai spus femeii din Qatar: preocup�-te de tine. - Da. Iar dac� al�ii... - Preocup�-te de tine �nsu�i. - Corect. �i dac� prietenii sau rudele spun c� li se pare irelevant, nu-i nimic. Poate c� �n c��iva ani vor fi �i ei preg�ti�i, nu �tim. Trebuie s� accept�m c� nu to�i sunt. - S� accept�m mai �nt�i. - Accept�m. Nu pretinde sau n-o transforma �ntr-o ideologie spre a convinge oamenii c� trebuie s� fie prezen�i. - Corect. Am �n�eles. �nainte de a ne lua r�mas bun, vreau s� v� mul�umesc tuturor c- a�i fost cu mine. E cel mai palpitant lucru pe care l-am f�cut vreodat�, s� v� pot vorbi �i �mp�rt�i acest gen de informa�ii care ne permit s� ne apropiem de ceea ce suntem cu adev�rat, pentru a ne omagia scopul vie�ii �i menirea pe care o avem aici, pe p�m�nt. Vom fi aici �i lunea viitoare, la ora 8:00 PM. Dac� vrei s� repe�i experien�a acestei prime lec�ii sau s�-�i �n�tii�ezi un prieten care a pierdut-o, �nregistrarea emisiunii va fi disponibil� la cerere m�ine, gratuit, aici, la Oprah.com. De asemeni, ��i vei putea actualiza temele �i s� �ncepi capitolul II. Dac� vrei s� downloadezi formatul pentru ipod, o po�i face tot aici, la Oprah.com �i la iTunes. S�pt�m�na viitoare vom avansa de la conceptualul capitol I spre lucruri �i mai bune. Avans�m. Data viitoare vom vorbi despre ego. Ne vedem lunea viitoare, seara. ��i mul�umesc, Eckhart. - Mul�umesc. Mul�umesc. - V� mul�umesc din suflet tuturor, din �ntreaga lume. - Noapte bun�... Subtitrare realizat� �n colaborare cu Aranjata pe 2 randuri si maxim 45 caractere/rand de FreeYourMind

Video Details

Duration: 1 hour, 30 minutes and 51 seconds
Country: United States
Language: English
Views: 459
Posted by: freeyourmind on Apr 27, 2009

Vizitati blogul IESIREA DIN MATRIX

Caption and Translate

    Sign In/Register for Dotsub to translate this video.