Watch videos with subtitles in your language, upload your videos, create your own subtitles! Click here to learn more on "how to Dotsub"

On modern servitude

0 (0 Likes / 0 Dislikes)
On modern servitude My optimism is based on the certainty that this civilization is about to collapse. My pessimism lies on the things that are dragging us down in its fall “Tis the times' plague, when madmen lead the blind. “ William Shakespeare Modern servitude is voluntary, consented to by the mass of slaves who trudge along the face of the Earth. They themselves buy the commodities that enslave them every day more. Slaves procure alienating jobs that are bestowed upon the tamed. They, themselves, choose the masters whom they will obey. For this absurd tragedy to play-out, it has been necessary to breed in them the ignorance of their own exploitation and alienation. Behold the bizarre modernity of our time. As with the slaves of antiquity, serfs of the Middle Ages or the working-class of the first industrial revolutions, today we bear witness to an emerging class of the totally enslaved. The difference being that they don’t know it or better yet choose to ignore it. They fail to recognize the one weapon available to the enslaved: rebellion. Slaves accept without question the pitiful life that was manufactured on their behalf. Apathy and resignation are the sources of their misfortune. Behold the nightmare of the modern-day slave; whose sole aspiration is to be swept away by the macabre dance of the machine of alienation. Oppression becomes modern spreading out everywhere mystifications that hide our slave condition. Reveal reality as it is and not as power represents it, is indeed the most genuine subversion. Only truth is revolutionary Chapter III: Town planning and housing “Urbanism — “city planning” — is capitalism’s method for taking over the natural and human environment. Following its logical development toward totadomination, capitalism now can and must refashion the totality of space into its own particular decor.” Guy Debord, Society of the Spectacle. As slaves build their world with the alienated strength of their work, the worlds decor becomes the jail they will be forced to inhabit; a squalid world lacking taste and scent, a host to the misery inherent in the dominant mode of production. This decor is in a state of perpetual construction, nothing in it is constant. The ceaseless redesign of the space that surrounds us is justified by the generalized amnesia and insecurity that its inhabitants must live with. The systems objective is to fashion everything in its image: every day the world becomes dirtier and noisier, like a factory. Every inch of land in this world belongs to a State or to an individual. This social theft through the acquisition of lands is manifest by the omnipresence of walls,fences, barriers and frontiers. These are the visible marks of the divide that invades everything. The unification of space for commercial ends, however, is the grand objective of our sad age. The world must become an immense and efficient highway in order to facilitate the transport of merchandise. Every obstacle, human or natural, must be destroyed. The inhumane concentration of modern day slaves into reduced crowded spaces reflects their lives and evokes cages,jails, and caves. But in contrast to slaves or prisoners, the modern day slave pays for his cage. “Because it is not the man but the world which has become abnormal.” Antonin Artaud Chapter IV: Commodities “A commodity appears, at first sight, a very trivial thing, and easily understood. Its analysis shows that it is, in reality, a very queer thing, abounding in metaphysical subtleties and theological niceties.” Karl Marx, The Capital, chapter 1, book 4. In this narrow and mournful place they inhabit, slaves accumulate the commodities that according to the omnipresent advertising guarantee happiness and fulfillment. Alas, the more commodities they accumulate the more elusive happiness becomes. For what will it profit a man if he gains the whole world, and loses his own soul? Mark 8:36 Commodities, ideological by nature, estrange from his work he who produces them and divorce from his life he who consumes them. In the dominant economic system, demand no longer drives supply; it is supply, which determines demand. New needs are periodically manufactured and hence considered essential by most people: it began with the radio, then the automobile, later the television set, the computer and now the cell phone. All these commodities, massively distributed in a brief period of time, profoundly alter human relationships:they serve to isolate human beings from their fellow creatures while at the same time they propagate the dominant messages of the system: “Everything we possess will in turn possess us” Chapter V: Nourishment "Poison for some; food for others" Paracelsus It is in the manner in which the modern slave feeds himself that better illustrates his degree of decay. With little time to spare for the preparation of his sustenance, he is reduced to consuming quick meals produced by the agrochemical industry. He wanders through supermarkets looking for the ersatz that the society of false abundance offers. Once again, his choice is nothing but illusion. The abundance of food as a commodity is evidence of its degradation and falsification. It is nothing more than genetically modified organisms, a mix of colorants and preservatives, of pesticides, hormones and other inventions of modernity Immediate gratification is the motivation behind how a slave chooses to feed himself, this is the motivating factor for all forms of consumption. The consequences are everywhere evident. However, it is when faced with the indigence of the majorities that the westerner can rejoice in his position of privilege and frenetic consumption. As a consequence, Misery is ubiquitous in a totalitarian mercantile society. Scarcity is the other face of the false abundance coin. Despite the ample supply produced by the agrochemical industry, in a system where inequality means progress, hunger must not disappear, ever “They have convinced themselves that man, test pentru a fi martirizate, exterminate� Isaac Bashevis Singer Cealalt� consecin�� a falsei abunden�e alimentare este generalizarea uzinelor concentra�ionale �i exterminarea masiv� �i barbar� a speciilor care servesc la hr�nirea sclavilor. Acolo se g�se�te esen�a �ns�i a modului de produc�ie dominant. Via�a �i umanitatea nu rezist� �n fa�a dorin�ei de profit a c�torva. �Este foarte trist c�nd ne g�ndim c� natura vorbe�te iar omul nu o ascult� Victor Hugo Jefuirea resurselor planetei, produc�ia abundent� de energie �i de m�rfuri, gunoaiele �i alte de�euri ale consumului ostentativ afecteaz� grav �ansele de supravie�uire ale P�m�ntului �i ale speciilor care �l populeaz�. Dar pentru a l�sa libertate total� de desf�urare capitalismului s�lbatic, cre�terea nu trebuie s� se opreasc� niciodat�. Trebuie s� producem, s� producem �i iar s� re-producem. Iar ast�zi, aceia�i poluatori se prezint� drept salvatorii poten�iali ai planetei. Ace�ti imbecili ai show-business-ului subventiona�i de firmele multina�ionale �ncearc� se ne conving� c� o simpl� schimbare a obiceiurilor noastre de via�� va fi suficient� pentru a salva planeta de la dezastru. �i �n timp ce ne culpabilizeaz�, ei continu� s� ne polueze f�r� �ncetare mediul �nconjur�tor �i spiritul. Aceste biete teze pseudo-ecologiste sunt reluate �n cor de to�i politicienii vero�i, precum un slogan publicitar. Dar ei se feresc totdeauna de a propune o schimbare radical� �n sistemul de produc�ie. Ca �ntotdeauna, este vorba de a schimba c�teva detalii pentru c� totul s� poat� r�m�ne neschimbat, ca �nainte. Munca, Travail (fr.), din latinul "Tri Palium": "trei piloni", vechi instrument de tortur�. Dar pentru a intra �n hora consumului frenetic este nevoie de bani, iar pentru a avea bani, trebuie s� munce�ti, adic� s� te vinzi. Sistemul dominant a f�cut din munc� principala sa valoare. Iar sclavii trebuie s� munceasc� tot mereu mai mult pentru a-�i pl�ti, pe credit, via�a mizerabil�. Ei se epuizeaz� muncind, pierd marea parte a for�ei lor vitale �i se supun celor mai rele umilin�e. κi risipesc �ntreaga via�� f�c�nd o activitate obositoare �i plicticoas�, pentru profitul c�torva. �omajul modern a fost inventat pentru a ne �nfrico�a sau pentru a mul�umi f�r� �ncetare puterii de a se fi ar�tat generoas� cu noi. Ce ne-am face f�r� aceast� tortur� care este munca? F�r� aceste activit��i alienante ce ne sunt prezentate ca o eliberare. C�t� degradare �i c�t� mizerie! Sub presiunea permanent� a cronometrului, fiecare gest al sclavilor este calculat �n scopul cre�terii productivit��ii. Organizarea �tiin�ific� a muncii constituie esen�a �ns�i a deposed�rii muncitorilor pe de o parte de fructul muncii lor, iar pe de alta parte de timpul pe care-l petrec cu producerea �n mod automatic a m�rfurilor �i serviciilor. Rolul angaja�ilor se confund� cu cel al ma�inilor din uzine, cu cel al ordinatoarelor din birouri. Timpul pl�tit nu se mai �ntoarce. Astfel, fiec�rui angajat �i este atribuit� o sarcin� repetitiv�, fie intelectual�, fie fizic�. El este specialist �n domeniul s�u de produc�ie. Aceast� specializare se reg�se�te, la nivelul planetei, �n cadrul diviziunii interna�ionale a muncii. Se concepe �n occident, se produce �n Asia �i se moare �n Africa. �Omul, �n ansamblul sau, este condi�ionat comportamentului productiv prin organizarea muncii, iar �n afara uzinei el �i p�streaz� aceea�i piele �i acela�i cap.� Christophe Dejours Sclavul modern ar fi putut s� se mul�umeasc� cu servitutea sa la lucru, dar pe m�sur� ce sistemul de produc�ie colonizeaz� toate sectoarele vie�ii, "dominatul" �i pierde timpul sau liber �n distrac�ii, divertismente �i vacan�e organizate. Nici un moment al cotidianului s�u nu scap� domin�rii sistemului. Fiecare clip� a vie�ii sale este invadat�. Este un sclav la timp plin. �Medicina te face s� mori lent.� Plutarh Degradarea generalizat� a mediului s�u, a aerului pe care �l respir� �i a hranei pe care o consum�, stresul condi�iilor de munc� �i ansamblul vie�ii sale sociale sunt la originea noilor boli ale sclavului modern. El este bolnav de condi�ia sa servil� �i nici o medicin� nu va putea vreodat� remedia acest r�u. Singur�, doar eliberarea complet� de condi�ia �n care se g�se�te prins �i poate permite sclavului modern s� se elibereze de suferin�ele sale. Medicina occidental� nu cunoa�te dec�t un singur remediu �n fa�a durerilor de care sufer� sclavul modern: Mutilarea. Pacien�ii medicinei de pia�� sunt trata�i prin chirurgie, antibiotice sau chimioterapii. Se atac� doar consecin�ele r�ului, f�r� a-i c�uta niciodat� cauza. Un lucru este �n�eles, odat� ce este explicat: o atare cercetare a cauzelor ar duce inevitabil c�tre o condamnare f�r� drept de apel a organiz�rii sociale �n ansamblul ei. Tot a�a cum a transformat toate detaliile lumii noastre �n marf�, sistemul actual a f�cut din corpul nostru tot o marf�, un obiect de studiu �i de experien�� pentru ucenicii vr�jitori ai medicinei de pia�� �i ai biologiei moleculare. Astfel, st�p�nii actuali ai lumii sunt deja preg�ti�i pentru brevetarea viului, a vie�ii. Descifrarea complet� a ADN-ului genomului uman reprezint� punctul de plecare pentru o nou� strategie pus� �n practic� de c�tre putere. Decodarea genomului uman nu are ca scop dec�t amplificarea considerabil� a formelor de dominare �i control. Corpul nostru, la r�ndul lui, dup� multe alte lucruri, ne-a sc�pat de sub control. �Prin supunere se dezvolt� reflexele de servitute.� Ce-i mai bun din via�a sa �i scap�, dar el continu� tot a�a c�ci are dintotdeauna obi�nuin�a de a se supune. Supunerea a devenit a doua sa natur�. El se supune f�r� a �ti de ce, ci pentru simplul fapt c� �tie c� trebuie s� se supun�. Supunere, produc�ie �i consum, iata tripticul care-i domin� via�a. El se supune p�rin�ilor, profesorilor, �efilor, patronilor, comercian�ilor. El se supune legii �i for�elor de ordine. El se supune tuturor puterilor, c�ci el nu �tie s� fac� nimic altceva. Nesupunerea �l �nsp�im�nt� mai tare dec�t orice, c�ci nesupunerea �nseamn� risc, aventur�, schimbare. Dar a�a cum copilul se panicheaz� c�nd �i pierde din vedere p�rin�ii, tot a�a sclavul modern este pierdut f�r� puterea care l-a creat. �i atunci continu� s� se supun�. Frica este cea care face din noi sclavi �i tot ea ne men�ine �n aceast� condi�ie. Ne �nclin�m �n fa�a st�p�nilor lumii, accept�m aceast� via�� plin� de umilin�e �i de mizerie doar de fric�. �i totu�i dispunem de for�a numeric� �n fa�a acestei minorit��i care guverneaz�. For�a lor nu vine de la poli�ia care-i serve�te ci din consim��m�ntul nostru. Ne justific�m la�itatea �n fa�a �nfrunt�rii legitime a for�elor care ne oprim� printr-un discurs plin de umanism moralizator. Refuzul violen�ei revolu�ionare este bine ancorat �n spiritele celor ce se opun sistemului �n numele valorilor pe care chiar sistemul ni le-a inoculat. �ns� puterea nu ezit� niciodat� de a utiliza violen�a atunci c�nd se pune problema de a-�i conserva suprema�ia. �Sub un guvern care aresteaz� �i �nchide pe nedrept, locul omului cinstit este, de asemenea, �n �nchisoare.� "Nesupunerea civil�", Henry David Thoreau Exista totu�i, �nc�, indivizi care scap� controlului con�tiin�elor. Dar ace�tia sunt sub supraveghere. Orice form� de r�zvr�tire �i de rezisten�� este automat definit� ca activitate deviant� sau terorist�. Libertatea nu exist� dec�t pentru cei care ap�r� imperativele societ��ii de pia��. Opozi�ia real� contra regimului dominant este, de acum �nainte, complet clandestin�. Pentru ace�ti opozan�i, represiunea este regula de baz�. Iar t�cerea majorit��ii sclavilor �n fa�a acestei represiuni este rezultatul campaniilor politice �i de media care neag� existen�a conflictulului din societatea real�. �Iar ceea ce f�ceam odinioar� din dragoste pentru Dumnezeu, facem acum din iubire pentru bani, adic� din iubire pentru ceea ce ne d� sentimentul celei mai �nalte puteri �i a unei constiin�e curate.� "Aurora", Nietzsche Tot a�a precum fiin�ele oprimate ale istoriei, sclavul modern are nevoie de mistic� �i de Zeul s�u pentru a anestezia r�ul care-l invadeaz� �i suferin�a care-l strive�te. �ns� acest Zeu, c�ruia �i-a v�ndut sufletul, nu este nimic altceva dec�t neant. O bucat� de h�rtie, un num�r care are sens numai pentru c� toat� lumea a decis ca s�-i dea unul. Pentru acest nou Zeu el studiaz�, munce�te, se lupt� �i se vinde. Pentru acest nou Zeu el abandoneaz� orice valori �i este gata s� fac� orice. El crede c� posed�nd mul�i bani se va elibera de constr�ngerile �n care se simte �nchis. Ca �i c�nd posesia ar merge m�n� �n m�n� cu libertatea. Eliberarea vine dintr-o ascez� care vine din st�p�nirea de sine, din dorin�a �i din voin�a de a ac�iona. Eliberarea se afl� �n A FI, nu �n A AVEA. Dar pentru aceasta e nevoie de hot�r�rea de a nu mai servi, de a nu mai fi supus. Trebuie s� rup� cu o obi�nuin�a pe care nimeni, se pare, nu �ndr�zne�te s� o discute. Sclavul modern este convins c� nu exist� alternativ� la organizarea prezent� a lumii. El se resemneaz� s� duc� o astfel de via��, c�ci crede c� nu poate exista o alta pentru el. �n aceasta st� for�a prezentei domin�ri: �n �ntre�inerea iluziei ca acest sistem care a colonizat �ntregul glob reprezint� sf�r�itul istoriei. Clasa dominat� a fost f�cut� s� cread� c� a se adapta la ideologia puterii este echivalent cu a se adapta lumii a�a cum este �i a�a cum a fost dintotdeauna. A visa la un alt fel de lume a devenit o crim� condamnat� unanim de c�tre toate media �i toate puterile. Criminalul este de fapt cel ce contribuie, con�tient sau nu, la demen�a structurii sociale dominante. Nu este nebunie mai mare dec�t cea a sistemului actual. ��i chiar dac� nu ne va sc�pa, �tiut s� fie de tine, oh, rege, c� noi nu vom sluji dumnezeilor t�i �i �naintea chipului de aur pe care tu l-ai a�ezat nu vom c�dea la p�m�nt!� "Vechiul Testament", Daniel 3 :18 �n fa�a dezolantei lumi reale, sistemul trebuie s� colonizeze �n totalitate con�tiin�a sclavilor. Asa se face c�, �n sistemul dominant, for�ele de represiune sunt precedate de �antaj care, �nc� din copil�rie �i indepline�te misiunea de formare a sclavilor. Ei trebuie s�-�i uite condi�ia servil�, �nchisoarea �i via�a mizerabil�. E de ajuns s� vezi aceast� mul�ime hipnotizat� conectat� la toate ecranele ce �i inso�esc pas cu pas �n via�a cotidian�. Ei �i deturneaz� insatisfac�ia permanent� prin reflexul manipulat de a visa la o via�� luxoas�, la c�tiguri de bani fabuloase, la glorie �i la aventur�. Dar visele lor sunt tot at�t de lamentabile ca �i via�a lor de mizerie. Exist� imagini pretutindeni, pentru orice �i pentru oricine. Ele poart� �n ele mesajul ideologic al societ��ii moderne �i servesc ca instrument de unificare �i de propagand�. Ele se �nmul�esc tot mai mult pe m�sur� ce omul este deposedat de lumea �i de via�a sa. Copilul este prima �int� a acestor imagini, caci libertatea trebuie sufocat� �nc� din leag�n. Acesta trebuie s� devin� un idiot, s� i se �n�buse orice form� de reflexie �i de critic�. Toate acestea se fac, desigur, cu complicitatea deconcertant� a propriilor p�rin�i, care nu pot opune vreo rezisten�� for�ei cumulate de lovire a tuturor mijloacelor moderne de comunicare. Cump�r� chiar ei �n�i�i toate m�rfurile necesare aservirii propriilor copii. Ei abdic� din rolul de educatori ai propriilor copii, livr�ndu-i pe ace�tia �n bloc sistemului de abrutizare �i de mediocritate. Exist� imagini pentru toate v�rstele �i pentru toate clasele sociale. Iar sclavii moderni confund� aceste imagini cu cultura �i chiar cu arta. Pentru a epuiza stocurile de m�rfuri se face apel la instinctele cele mai josnice. Iar femeia este, o dat� �n plus, cea care pl�te�te cel mai scump pre�, dublu sclav� �n societatea de consum. Ea este redus� la condi�ia de simplu obiect de consum. Revolta �ns�i a devenit o imagine care se vinde pentru a-i distruge mai eficient poten�ialul subversiv. Imaginea este �ntotdeauna forma de comunicare cea mai simpl� �i cea mai eficace. Cu ajutorul ei se construiesc modele, se abrutizeaz� �i se mint masele, li se creaz� frustrari. Ideologia de pia�� se difuzeaz� prin intermediul imaginilor, c�ci se urm�re�te mereu acela�i obiectiv: S� SE V�ND�. Modele de via�� sau de produse, comportamente sau m�rfuri, nu are importan�� ce, important este S� SE V�ND�! Ace�ti s�rmani oameni se distreaz�, dar acest divertisment serve�te doar pentru a distrage aten�ia de la adev�ratul r�u care �i strive�te. Ace�ti sclavi �i-au l�sat via�a pe m�na altora, pentru a face ce vor cu ea �i se prefac chiar c� sunt m�ndri de acest lucru. �ncearc� �n van s�-�i arate satisfac�ia, c�ci nu pot p�c�li pe nimeni. Nu reu�esc s� se p�c�leasc� nici chiar pe ei �n�i�i c�nd �i privesc reflexia de ghea�� din oglind�. Astfel �i pierd ei timpul privind la ni�te imbecili care �ncearc� s�-i fac� s� r�d�, s� c�nte, s� viseze sau s� pl�ng�. Prin canalele de sport sclavul modern este f�cut s� simt� succesul �i e�ecul, for�ele �i victoriile pe care nu le-au experimentat niciodat� pe viu, �n via�a lor de zi cu zi. Ei tr�iesc prin procur�, prin �mprumut, o via�� de m�na a 2-a �n fa�a televizorului. �n timp ce odinioar�, �mp�r��ii Romei antice cump�rau supunerea poporului cu p�ine �i cu circ, �n ziua de azi t�cerea sclavilor este cump�rat� cu divertisment �i consum de vid. �Credem c� st�p�nim cuvintele, dar de fapt cuvintele sunt cele care ne st�p�nesc pe noi.� Alain Rey Dominarea constiin�elor trece, �n mod esen�ial, prin folosirea viciat� a limbajului de c�tre clasa dominant� economic �i social. Fiind proprietara ansamblului mijloacelor de comunicare, puterea difuzeaz� ideologia de pia�� prin sensuri fixe, trunchiate sau amestecate atribuite cuvintelor. Cuvintele sunt prezentate ca a fi neutre, iar defini�ia lor c� a fi evident�. �ns�, sub controlul puterii limbajul desemneaz� mereu alte lucruri dec�t realitatea vie�ii. Este, �nainte de toate, un limbaj al resemn�rii �i al neputin�ei, limbajul accept�rii pasive a lucrurilor a�a cum sunt �i cum trebuie s� r�m�n�. Cuvintele sunt lacheii sistemului dominant de organizare a vie�ii. �nsu�i simplul fapt de a le folosi limbajul puterii ne condamn� la neputin��. Rezolvarea problemei limbajului se afl� �n centrul luptei pentru emanciparea omenirii. Nu este doar o simpl� form� de domina�ie ce se adaug� altora, ci este �ns�i inima proiectului de aservire al sistemului totalitar de pia��. Numai printr-o re-apropiere a limbajului �i a comunic�rii reale �ntre persoane este posibil� producerea unei schimb�ri reale. Doar �n acest mod proiectul revolu�ionar �nt�lne�te proiectul poetic. �n efervescen�a popular�, cuv�ntul este reinventat de c�tre grupuri numeroase de oameni. Creativitatea spontan� se afl� �n fiecare din noi �i reprezint� for�a care ne une�te. �A vota �nseamn� a abdica.� �lis�e Reclus Cu toate acestea, sclavii moderni sunt convin�i c� sunt buni cet��eni. Ei cred c� �i voteaz� �i decid liber pe cei care �i vor conduce. Ca �i cum ar avea posibilitatea de a alege cu adev�rat. Alegerea lor nu este de fapt dec�t o iluzie. Crede�i c� este vreo diferen�� fundamental� �ntre proiectele societ��ii �n care ve�i tr�i atunci c�nd trebuie s� alege�i �ntre PS �i UMP �n Fran�a, �ntre democra�i �i republicani �n SUA, �ntre laburi�ti �i conservatori �n Anglia? �n fapt, nu exist� opozi�ie real�, c�ci partidele politice dominante sunt �ntr-un total acord �n ceea ce prive�te esen�ialul: conservarea societ��ii de pia�� existente. Nu exist� partide politice, succeptibile de a acceda la putere, care s� pun� �n discu�ie dogma societ��ii de pia��. Iar aceste partide dominante, cu complicitatea mass-mediei, monopolizeaz� scena politic�. Ei se ceart� pe detalii f�r� importan��, �n timp ce tot restul r�m�ne neschimbat. �n fapt ei �i disput� scaunele �i func�iile oferite de c�tre sistemul parlamentar de pia��. Aceste certuri penibile sunt difuzate pe toate canalele media �n scopul de a distrage aten�ia de la adev�rata dezbatere asupra alegerii societ��ii �n care dorim s� tr�im. Superficialitatea �i trivialita�ile eclipseaz� profunzimea �nfrunt�rilor de idei. Toate acestea nu se aseam�n�, nici pe departe, cu democra�ia. Democra�ia reala se define�te, �nainte de toate, prin participarea masiv� a cet��enilor la gestionarea treburilor cet��ii. Ea este direct� �i participativ�. Ea �i g�se�te expresia cea mai autentic� �n adunarea popular� �i �n dialogul permanent asupra organiz�rii vie�ii �n comun. Forma reprezentativ� �i parlamentar�, care uzurp� numele de democra�ie, limiteaz� puterea cet��enilor la simplul drept de vot, adic� la nimic, at�ta timp c�t alegerea �ntre gri deschis �i gri �nchis nu reprezint� o veritabil� alegere. Scaunele parlamentare sunt ocupate, �n imensa lor majoritate, de c�tre clasa economic� dominant�, fie ea de dreapta sau de pretins� st�ng� social-democrat�. Puterea nu trebuie cucerit�, ci de distrus�. Ea este tiranic� prin natura sa, fie c� este exercitat� de un rege, de un dictator sau de un pre�edinte ales. Singura diferen��, �n cazul "democra�iei" parlamentare, este c� sclavilor le este creat� iluzia ca �i aleg ei �n�i�i st�p�nul pe care �l vor servi. Votul a f�cut din ei complici ai tiraniei care �i oprim�. Ei sunt sclavi nu din cauz� c� exist� st�p�nii, ci exista st�p�ni pentru c� ei au ales s� r�m�n� sclavi. �Natura nu a creat nici st�p�ni, nici sclavi, Iar eu nu doresc nici s� dau, nici s� primesc legi.� Denis Diderot Sistemul dominant se define�te, deci, prin omniprezen�a ideologiei sale de pia��. Aceasta ocup�, r�nd pe r�nd, �ntreg spa�iul �i toate sectoarele de activitate. Iar ea nu spune, �n esen��, nimic altceva dec�t: �Produce�i, vinde�i, consuma�i, acumula�i!� Ea reduce ansamblul raporturilor umane la raporturi de pia�� �i consider� planeta noastr� drept o simpl� marf�. Datoria pe care ne-o impune este munca servil�. Singurul drept pe care-l recunoa�te este dreptul la proprietate privat�. Singurul Dumnezeu pe care-l venereaz� este banul. Monopolul apari�iilor �n media �i spa�iul public este total. Tribuna, scena, ecranul apar�in oamenilor �i discursurilor favorabile ideologiei dominante. Critica acestei lumi, a sistemului, este �nnecat� �n torentul mediatic care determin� ce este bine �i ce este r�u, ce putem vedea �i ce nu. Ommiprezen�a ideologiei, a cultului banului, monopolul apari�iilor publice, partidul unic sub masca pluralismului parlamentar, absen�a opozi�iei vizibile, represiunea sub toate formele sale, voin�a de a transforma omul �i lumea. Iat� chipul real al totalitarismului modern numit �democra�ie liberal� c�ruia acum trebuie s�-i spunem pe adev�ratul s�u nume: Sistemul Totalitar de Pia��. Omul, societatea �i �ntreaga planet� servesc acestei ideologii. Sistemul totalitar de pia�� a realizat, deci, ceea ce nici o alt� form� de totalitarism nu a putut face �naintea lui: dominarea �ntregii lumi de c�tre o singur� ideologie. Ast�zi exilul a devenit imposibil. Pe m�sur� ce opresiunea acapareaz� toate sectoarele vie�ii, revolta ia forma unui r�zboi social. Manifesta�iile reapar, anun��nd revolu�ia ce va veni. Distrugerea societ��ii totalitare de pia�� nu este o chestie de op�iune, ci este o necesitate, �ntr-o lume care se �tie condamnat�. Deoarece puterea este pretudindeni, ea trebuie comb�tut� oric�nd �i oriunde. Reinventarea limbajului, revolu�ionarea permanent� a vie�ii cotidiene, nesupunerea �i rezisten�a reprezint� elementele cheie ale revoltei �mpotriva ordinii stabilite. Dar pentru ca din aceast� revolt� s� ia na�tere o revolu�ie, trebuie ca subiectivit��ile s� se uneasc� �ntr-un front comun. Trebuie s� lucr�m la unirea tuturor for�elor revolu�ionare. Asta nu se poate face dec�t pornind de la con�tiin�a e�ecurilor noastre trecute. Nici reformismul steril, nici birocra�ia totalitar� nu pot reprezenta solu�ii la insatisfac�ia noastr�. Este necesar s� invent�m noi forme de organizare �i de lupt�. Autogestiunea angaja�ilor �i democra�ia direct� la nivelul comunei constituie bazele acestei noi forme de organizare, care trebuie s� fie anti-ierarhic�, at�t �n form�, c�t �i �n con�inut. Puterea nu trebuie cucerit�, ci de distrus�. �Oh, Domnilor, timpul vie�ii este scurt... Iar dac� tr�im, o facem pentru a c�lca pe capete de regi.� William Shakespeare Traducerea: SergiuS (12 nov. 2009) Downloaded From

Video Details

Duration: 52 minutes and 23 seconds
Country: France
Language: English
Producer: Jean-François Brient
Director: Jean-François Brient
Views: 216
Posted by: oltipota on Jul 29, 2010

Modern servitude is voluntary, endorsed by those slaves who crawl on the surface of the Earth.

if anyone wants to help with transcribe the text in english is here

Caption and Translate

    Sign In/Register for Dotsub above to caption this video.