Watch videos with subtitles in your language, upload your videos, create your own subtitles! Click here to learn more on "how to Dotsub"

Acces Deschis - Stevan Harnad

0 (0 Likes / 0 Dislikes)
Voi face acum o expunere sumară a celor mai importante probleme, cred ale „accesului deschis” şi a politicilor universităţilor privind accesul deschis Veţi observa că există chiar o prezentare destul de cuprinzătoare dar va fi doar un singur power point pentru prezentarea mea de 5 minute aşa că sper că nu va fi o problemă dacă este atât de mult text acolo Ce este „accesul deschis”? Este accesul liber online la cercetarea care a trecut prin peer review iar fiecare dintre aceste componente sunt importante în definiţie; este acces online, este... acces la text care este pe internet şi care nu este pe hârtie. Este important să înţelegeţi că puteţi tipări pe hârtie, dar accesul deschis nu se referă la materialele tipărite, se referă doar la materialele online În al doilea rând, nu se referă la toate textele, ci se referă, în primul rând doar la rezultatele de cercetare trecute prin peer review. Sunt multiple motive pentru care accesul deschis nu se aplică atât de direct şi fără complicaţii altor forme de literatură aşa cum se întâmplă în cazul literaturii trecute prin peer review iar motivul este că literatura de cercetare este scrisă şi a fost scrisă dintotdeauna doar pentru a fi utilizată şi aplicată şi care să constituie o bază de construcţie... Nu a fost niciodată scrisă pentru a fi comercializată cu scopul unui profit, realizarea unui venit sau accesată cu taxă cum sunt cărţile astfel că este un domeniu liber de excepţii iar prin liber de excepţii mă refer la faptul că nu există niciun autor al unui articol recenzat care ar prefera să fie plătit pentru accesarea articolul său în loc să aibă articolul liber accesibil tuturor Există 2 mil. și jumătate de articole publicate în aproape 25.000 de reviste cu peer review pe tot mapamondul Peer review-ul este o componentă critică aici, de asemenea Nu vorbim aici de încărcarea rezultatelor brute de cercetare pe internet Vorbim despre articolele recenzate și a lucrărilor conferințelor recenzate După cum știm cu toții, aici nu se pune problema costurilor abonamentelor Revistele sunt scumpe și niciuna dintre universități nu poate asigura accesul la cele 25.000 cele mai multe universități pot asigura accesul doar la o mică parte iar acest lucru înseamnă că cercetătorii nu au acces la restul Ca o consecintă a pierderii accesului la acest segment, Autorii cercetărilor la care nu pot achesa ceilalți cercetători, pierd impactul asupra domeniului cercetarea nu poate fi utilizată și aplicată ca în cazul în care oricine ar fi putut să o acceseze Astfel, autorii, pierd impact iar utilizatorii pierd accesul Există două modalități de a oferi acces deschis Una este intitulată acces deschis „verde” și se face prin autoarhivarea articolelor din cele 25.000 de reviste de pe internet Pur și simplu încărcarea acestora pe internet, fiind accesibile în mod liber de către oricine. Despre ceea ce vom discuta astăzi este accesul deschis „verde” Este foarte important să nu fie confundat cu accesul deschis „de aur” Accesul deschis de aur se referă la aproape 10 procente din cele 25.000 de reviste care au fost convertite pentru a deveni reviste cu acces deschis Acest lucru înseamnă că acestea au pus la dispoziție articolele în regim de acces deschis pe internet Cele mai multe dintre acestea sunt reviste tradiționale în sensul că în continuare au o ediție pe hârtie precum și o ediție online iar marea lor majoritate continuă să tarifeze prin abonamente dar varianta online o fac liber disponibilă tuturor Totuși, într-un număr minoritar (10 % din reviste) iar, de fapt, cu excepția unui subset al acestora care cer o taxă instituției de care aparțin autorii pentru publicare cu excepția acestui mic subset ceea ce ar fi mai puțin de 30% din acel 10% ceea ce înseamnă 3% din reviste Acele reviste cu acces deschis „de aur” nu sunt tocmai cu cel mai mare impact sau cele cu o calitate ridicată ...după cum spuneam, cu excepția celor 3 procente care percep taxe Dar, această întâlnire nu este despre revistele cu acces deschis, nu este despre „calea de aur” către accesul deschis, ci depsre „calea verde” către accesul deschis iar motivul pentru care ne focalizăm pe „calea verde” este pentru că accesul deschis „verde” poate fi susținut prin mandate Dumneavoastră ca și rectori ai universităților Puteți cere cercetătorilor să pună articolele de cercetare cu acces deschis utilizând accesul deschis „verde” Le puteți solicita să le pună pe internet fără nicio cheltuială suplimentară Nu puteți să le cereți să publice în reviste cu acces deschis „de aur” Pentru că, nu numai că nu există îndeajuns de multe reviste cu acces deschis „de aur” dar chiar dacă ar fi fost... iar multe dintre revistele tradiționale oferă acces deschis „de aur” ca alternativă pentru care se plătește, dar celălalt motiv pentru care nu ar trebui să cereți publicarea în acele reviste nu este pentru faptul că nu puteți alege în locul lor revistele în care să publice, dar nu le puteți cere să plătească taxe suplimentare. Universitatea dumneavoastră plătește deja sume consistente pentru abonamente nu pentru că acestea sunt taxe de publicare aplicate cercetărilor proprii, ci sunt taxe de publicare ale cercetătorilor din alte instituții pe care le plătiți sub forma abonamentelor. Acesta este un model greșit dar nu puteți converti acest model din poziția de rector în mod direct dar ceea ce puteți este să lămuriți cercetătorii proprii în contextul că aproape 85% dintre ei nu fac nimic în direcția accesului deschis, să le cereți tuturor să ofere acces deschis „verde” posibil, dar acum nu voi vorbi despre asta, poate că, eventual, accesul deschis „verde” va conduce la convertiri de masă în acces deschis „de aur”, dar din acest moment voi vorbi doar despre accesul deschis „verde” singurul acces deschis pentru care sunteți în poziția să-i accelerați venirea și existența. De ce acces deschis? Sunt cel puțin trei motive. Principalul și cel mai important este cel de a maximiza, accesul, gradul de utilizare, aplicațiile și impactul rezultatelor de cercetare ale universității dumneavoastre. Dacă veți arunca o privire asupra transparentelor mele, veți vedea un mic slide alăturat întrebării „de ce acces deschis” Sper ca ceilalți colegi care vor prezenta astăzi vor prezenta acest slide care indică dimensiunea avantajelor citărilor pe care accesul deschis le aduce tuturor disciplinelor tuturor disciplinelor testate, incluzând științelor naturale, științele sociale și umanioarelor toate disciplinele care oferă acces deschis se bucură de cel puțin 40 sau 50% iar uneori peste 200% mai multe avantaje în ceea ce privește citările acesta este una din multiplele avantaje măsurate, dar este unul puternic iar slideul acela vă va arăta că de veți compara articole din aceeași revistă, același număr comparativ cele cu acces deschis „verde” și cele care nu sunt, în medie, citările articolelor cu acces deschis „verde” sunt de două ori mai mari decât a celor care nu sunt cu acces deschis aceasta este o creștere imensă a impactului luând în considerare faptul că majoritatea articolelor nu sunt citate deloc. Cel de-al doilea motiv în favoarea accesului deschis este de a măsura și răsplăti, audiența, gradul de utilizare, aplicațiile și impactul rezultatelor de cercetare ale cercetătorilor universității. Aceasta este zona metricilor de cercetare sau scientometriei care este un domeniu în creștere și sper colegii să vă vorbească despre aceasta De exemplu, în Marea Britanie, toate facultățile tuturor universităților sunt ierarhizate după performanța în domeniul cercetării iar poziția pe care o obțin determină în mare măsură dimensiunea feliei din finanțarea acordată suplimentar; aceasta este finanțarea cercetării care vine independent de participările în proiectele de cercetare pe care, bineînțeles, Marea Britanie le oferă Această evaluare a cercetării: finanțare RAE este acordată suplimentar si se bazează pe o evaluare a performanței în cercetare a tuturor acestor facultăți În acest moment această evaluare este făcută prin intermediul unor comisii de evaluare dar cât de curând, aceasta se va orienta către metrici deoarece se pare că metricile se corelează cu ceea ce au constatat și comisiile Lucrul în comisii este consumator de timp și este costisitor ca mijloc de evaluare a cercetării şi se corelează foarte strâns cu metricile Poate că nu cea mai mare, dar cea mai importantă corelaţie cu rezultatele exerciţiului de evaluare a cercetării o reprezintă numărul citărilor şi este chiar numărul citărilor accesul deschis doreşte să le dubleze De asemenea, creşte numărul descărcărilor şi a altor măsurători ale gradului de utilizare şi impactul cercetării Cel de-al treilea motiv în favoarea accesului deschis este de a colecta şi prezenta un jurnal permanent al impactului cercetării desfăşurate de universitatea proprie Atunci când facem astfel de studii de impact, rugăm universităţile să ne dea numărul de articole pe care-l generează în fiecare an iar marea majoritate a universităţilor nu pot să ni-l ofere pentru că nu au o evidenţă a acestor articole şi chiar dacă ştiu numărul, acestea nu au referinţe către aceste articole pentru că în prezent nu există mecanisme în majoritatea universităţilor pentru a colecta aceste informaţii. Accesul deschis printre altele oferă o evidenţă permanentă nu doar a referinţelor bibliografice a fiecăruia dintre aceste articole ştiinţifice publicate în fiecare an, ci şi textul integral al acestora Astfel, în acelaşi timp va mări accesul tuturor pe măsură ce va creşte impactul şi vor oferi, de asemenea, o înregistrare pe care o vor putea măsura, monitoriza şi răsplăti şi prezenta pentru fiecare universitate. Cum poate cineva oferi acces deschis? Acesta este cel mai simplu mesaj pe care-l puteţi prezenta colegilor la întoarcerea de la această conferinţă iar acesta este: universităţile şi finanţatorii cercetării pot mandata accesul deschis „verde” cu autoarhivare. De fapt, acest lucru chiar se şi întâmplă Există un număr în creştere de universităţi şi finanţatori ai cercetării cred că acum sunt 32 din lumea întreagă care au făcut-o deja 8 sau 9 în plus care îşi propun să facă acest lucru incluzând unele chiar de mare extindere Aceştia cer departamentelor de cercetare din facultăţi să-şi depoziteze toate articolele articolele despre care am vorbit aci 2 milioane şi jumătate de articole în cele 25.000 de reviste care nu toate provin de la aceeaşi universitate, în depozitele instituţionale Următoarea întrebare este unde ar trebui să fie depozitate? Ar trebui să fie depozitate în depozitul digital instituţional al fiecărei instituţii Aceste depozite, care pot fi create cu ajutorul softwareului liber iar softwareul pe care-l recomand cu multă căldură este, fără nicio ruşine a spune că este primul şi cel mai bun dintre aceste software pe care le-am creat la Southampton şi care se numeşte EPrints Les Carr vă va răspunde la toate întrebările precum şi Alma Swan Există şi alte softwareuri: DSpace care este creat de MIT şi care a devenit cumva mai popular decât EPrints deoarece avea brandul MIT ataşat dar care a fost creat, de fapt de aceiaşi studenţi care au absolvit Southampton şi care au lucrat la EPrints dar care au fost impulsionaţi de MIT şi HP să creeze DSPACE Totuși recomand EPrints pentru că eu cred că este mai bun Dar acesta nu este lucrul important Ceea ce este important este să luați unul dintre aceste softwareuri deschise și să implementați depozitul imediat Aceste software-uri fac toate depozitele instituționale ale universității să fie interoperabile Practic, acest lucru înseamnă că toate sunt ca un singur depozit distribuit Metadatele care sunt: numele autorului, titlul, titlul revistei, anul, etc. toate sunt codate în același format, astfel că poți face căutare după toate odată, poți extrage lucruri poți să tratezi aceste depozite instituționale ca pe un depozit global. Astfel, autorii ar trebui să contribuie cu propriile cercetării la propriile depozite instituționale dar rezultatul va fi că toate colectoarele din toată lumea le vor recolta Google le va recolta... Este OAIster care este dedicat acestor depozite instuționale și vor exista multe alte colectoare incluzând colectoare scientometrice Cred că Les Carr vă va vorbi despre CiteBase care este un colector ce poate afișa și ierarhiza activitatea de cercetare nu numai după ierarhizarea Google ci și după alti factori precum ierarhizarea după numărul citărilor, numărul descărcărilor analiza cu algoritmi de calcul pentru linkuri (hubs and authority) ierarhizarea citărilor imbricate și multe alte metrici care vor fi de interes pentru evaluatori cât și pentru utilizatori și pentru cei care caută astel de literatură Cum depozitezi din moment ce ai un depozit? cum o faci? Ține doar de câteva minute pentru a parcurge pașii pentru fiecare lucrare Les Carr a scris o lucrare despre cât de puțin timp ia acest lucru Sunt doar acești pași care stau între noi și 100% acces deschis. Acest lucru înseamnă accesul la toate cele 2 milioane și jumătate de articole care sunt publicate în cele 25.000 de reviste Ce ar trebui să depozităm? Varianta finală recenzată revizuită și corectată a lucrării unui autor. Nu ar trebui să fie și nu este necesar să fie varianta pdf a editorului. Ceea ce este nevoie pentru cercetare și cercetători Este varanta finală corectată a lucrării Nu ar trebui să existe obstacole în a depune pdf-ul 62% dintre reviste sprijină acum accesul deschis imediat prin depunerea în depozitele instituționale Dar multe dintre ele sunt de acord doar cu depozitarea postprintului - versiunea finală corectată iar acesta ar trebui să fie opțiunea implicit a tuturor depozitelor Este o mare greșeală în a încerca să obții pdf-urile Acest lucru, pur și simplu scade numărul lucrărilor pe care le veți obține și mărește perioada în care le veți obține. Când ar trebui să fie depozitate? Imediat ce au fost acceptate pentru a fi publicate Postprintul este deja disponibil la acest moment. PDF-ul este disponibil ceva mai târziu iar editorii nu sprijină depozitarea pdf-ului dar acceptă depozitarea postprintului. Ce se întâmplă cu drepturile de autor? Ce se întâmplă... scuze o întrerupere de la computer... Ce se întâmplă cu cei 38% dintre editori care nu sprijină depozitarea imediată? Acesta este cel mai important lucru după necesitatea de a mandata accesul deschis Modul în care poți mandata accesul deschis fără prea multe complicații și cât mai rapid posibil este prin adoptarea ID/OA - immediate deposit/optional access Acest lucru înseamnă că pentru cele 62% din articolele revistelor pentru care revistele au încuviințat depozitarea imediată; acestea sunt depozitate imediat și o faci cu acces deschis imediat pentru cele 38% care încă nu au aprobarea editurilor, unele edituri nu aprobă deloc mulți dintre aceștia aprobă după o perioadă de embargo, pur și simplu depozitează la fel precum în cazul ID/OA, dar depozitează cu acces închis spre deosebire de accesul deschis Acest lucru înseamnă că oricine de pe net poate accesa metadatele ceea e putem spune că sunt: numele autorului, titlul, etc., abstractul dar nu pot accesa textul integral: postprintul Totuși softwareul EPrints și de asemenea DSpace au un buton pe care oricare utilizator care dă peste un depozit cu acces restricționat poate să-l apese după ce și-au pus adresa de email într-un câmp dedicat Pur și simplu pun adresa de email intr-un câmp dedicat. Există un alt câmp, unde pot pune opțional motivul pentru care doresc o copie după eprint și apoi pur și simplu dau clic Aceasta are ca efect trimiterea unui mesaj email automat către autor Care poate da clic pe un URL pentru a trimite o copie după eprint adică postprint în formă electronică către solicitant Aceasta este o tradiție veche existentă deja de peste 25 de ani prin care se obișnuia să fie solicitate reprinturi pe care autorul trebuia să le expedieze prin poștă pe cheltuiala proprie oricărei persoane le solicita Acum, aceștia pot trimite eprinturi oricărui solicitant Iar acest lucru ar putea întoarce situația de embargo a celor 38% dintre lucrările care ar trebui să fie setate ca acces închis Iar între timp beneficiile pe care accesul deschis le aduce și care sunt descrise în lucrarea pe care o va prezenta Alma Swan benefiile vor trece peste toate celelalte impedimente la accesul deschis și în curând presiunea pentru acces deschis va încheia regimul embargourilor Alma Swan vă va povesti, de asemenea, despre un studiu internațional care indică faptul că cercetătorii se supun de bună voie, peste 80% dintre aceștia se supun de bună voie mandatelor acces deschis peste 90% dintre aceștia, 95% se supun, iar că 80% vă va spune că o fac bucuroși Ultimele două puncte se referă la modul de a mandata care ar fi cel cu „morcovi” mai degrabă decât cu „bețe” Nu trebuie să penalizezi pentru că nu se face depozitarea Ceea ce trebuie să faceți este să vă asigurați că performanțele sunt evaluate prin intermediul lucrărilor depozitate Depozitul vă va oferi oricum metricile Dacă aceste metrici sunt cele care sunt utilizate pentru evaluarea anuală pur și simplu devine o problemă birocratică ca în loc de a pune publicații în alt format sau din alt loc, autorii să pună lucrările în depozit. Rezultatul va constitui un avantaj competitiv inițial pentru instituție Acest avantaj competitiv, va dispărea, bineînțeles, din moment ce vom avea 100% acces deschis dar cursa dintre cel rapid și cel puternic este în avantajul dumneavoastră pentru a adopta un mandat cu acces deschis de autoarhivare - un mandat OA „verde” de îndată ce acest lucru este posibil deoarece veți vedea din cel de-al treilea și ultimul slide pe care sper că Les îl va prezenta că Universitatea Southampton, care este prima universitate din lume care a adoptat... iertați-mă, nu este universitatea, este Departamentul de Electronică și Știința Computerelor Southampton A fost primul din toată lumea care a adoptat un mandat de autoarhivare cu acces deschis și a oferit, de asemenea și modelul pentru majoritatea mandatelor de autoarhivare cu acces deschis care acum proliferează pe tot globul Iar ca o consecință, după cum că va arăta Les metricile web sunt neobișnuit de ridicate Adică Southampton este o universitate extraordinară, dar nu sunt sigur că poți pune acest lucru pe faptul că este cea de-a 26-a universitate ca prestigiu din lume și că este mai bună decât Columbia și Yale Poate că este dar a treia Oxford și Cambridge în Marea Britanie Dar cred că unele dintre aceste avantaje sunt avantaje competitive pe care le avem pentru că am oferit acces deschis mai devreme De asemenea, am oferit accesul deschis la nivel de facultate iar ceea ce vă sugerez este ca instituție să ajungeți la un acord instituțional la un mandat instituțional unitar pe cât mai repede posibil dar răspândiți vestea la toate facultățile pentru că e posibil ca facultățile să adopte mandate mai rapid decât o poate face universitatea. Cu aceasta voi încheia prezentarea mea Nu știu cât de mult a luat și sper că ceilalți colegi ai mei vor întregi oricare părți care au fost lăsate neclarificate Vă mulțumesc!

Video Details

Duration: 22 minutes and 22 seconds
Country: United Kingdom
Language: English
Views: 92
Posted by: kosson on Jul 11, 2009

Stevan Harnad explains the main concepts behind Open Access

Caption and Translate

    Sign In/Register for Dotsub to translate this video.